Dar ce veţi face la urmă?

Va veni o zi măreaţă
Când sfioşi şi plini de frică
Vom sta toţi, faţă în faţă:
Un fior,... eternă clipă...

Numai un înger în alb
De pe locu-i se ridică,
Şi desparte-un fel de gard
Atingându-l c-o aripă...

Oamenii s-au deşteptat:
"Oare ce vrea ca să facă?"
El ştiindu-şi însă rostul,
Face-un semn, apoi întreabă:

Aţi ajuns la judecată,
Fără să vă împăcaţi?
Ştiţi ce soartă vă aşteaptă?
Unu-n cer, şi altu-n iad...

O tăcere grea si-adâncă
Peste masă se aşterne...
"Oare nu sunt eu, o, Doamne,
Gata de rai a mă pierde?"

Şi tăcuţi se uită fraţii
La ai lor semeni şi rude,
Lungi priviri ce scormonesc
Ochi senini şi pleoape ude...

"Eu sunt oare, sau e el?
Vai, de ce nu ne-am dat mâna...
Până n-a venit ţărâna...
Cât am fost de tinerel..."

"E târziu"... şopti divinul
Îngerul, cu glas subtil
Ce ştia ca un abil
Frica unora de mazil...

Tăcerea fu întreruptă
De porunca abordată
Prin consiliul cel celest
Ce trebuia acum urmată...

Cei ce n-aţi iertat în stânga...
Şi fără împotrivire,
S-a umplut de oameni bolta...
Se simţea nenorocire...

Au rămas puţini în dreapta
Care au greşit cândva,
Ei, recunoscându-şi fapta,
S-au întors din calea rea...

Cei din stânga nu au vrut
Ca pe fraţi să îi câştige
"Cum sa ma duc eu, la el?
Că doar a greşit, ştiu bine..."

Nu au vrut, nu le-au păsat
De acei ce în păcat
Din greşeală s-au legat...
Nu s-au dus, n-au dezlegat...

Cei din stânga, pocăiţi
N-au câştigat ai lor fraţi...
Dar doresc în cer să intre;
Nicidecum şi niciodat!

Îngerul porni-nainte
Prin cuvintele alese
Ce erau cu sare drese,
Şi vorbi de lucruri sfinte:

"Voi din dreapta aţi iertat
Ce-a fost drept, aţi căutat...
V-a păsat de cei din jur,
Şi i-aţi judecat în ciur...

Voi puteaţi ca să-i lăsaţi
În a lor ticăloşie
Şi în veci să nu reînvie...
Şi totuşi nu i-aţi lăsat...

De-a lor soartă v-a păsat
Şi mereu voi v-aţi luptat,
Ca cel rău să nu câştige!
Moartea să nu poată-nvinge...

Cei aleşi în partea dreaptă,
Nu au aşteptat din urmă
Până soarta să-i răpună
Să ajungă în nocturnă...

Ci din timp şi-au rezolvat
Faptele de căpătâi,
Ei pe fraţi, i-au câştigat...
Oare tu, unde rămâi?

Eşti în dreapta sau în stânga?
Ai iertat sau n-ai iertat?
Ai urât orice păcat?
De auzi, eşti întrebat...

Dar voi oameni, sfinţi şi sfinţi
Dar ce veţi face la urmă?
Dacă nu v-aţi împăcat
Întrebarea asta-i bună...

Scena asta a-judecăţii
Dintre fraţii lui Isus
Care n-au iubit pe alţii,
Cum s-ajungă-n ceruri sus?

N-aşteptaţi şi voi istoria
Să vă liniştească traiul,
Când voi ştiţi care e buba
Cum puteaţi rezolva baiul...

Dacă vine acum Domnul
Sau moartea-naintea Lui?
Că mereu ne prinde somnul,
Când vrem bine orişicui...

N-aşteptaţi acel din urmă
Ce vesteşte judecata!
Dacă ştii care-i problema,
Atunci ştii care-i răsplata...