text Poezii crestine

Crestere spirituala

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Petru Coman
Cresterea spirituala

Disciplina in alergare este lucrul important
Alergand cu staruinta este cel mai important
Cand privesti direct la tinta alergarea-i de folos
Nu cand iti privesti amicii vei ajunge la Hristos

Cand privim spre ceruri tinta, totul e fermecator
Aici, nimic nu ne apartine ce e-n jur e trecator
Piedica, pacatul nostru ce ne-opreste, ne-nfioara
Trebuie dat la o parte, inima spre ceruri zboara.

Ce nu dai azi la o parte, maine te poate strivi
Nu poti intalni pe Domnul cand pe nori va reveni
Fie ca e vorba de-o minciuna, de-o tigara, un pahar
Atunci, plansu-ti va fi mare si-alergarea in zadar.

Alergarea de rezistenta, e doar sfanta pocainta
Iar viteza nu-i pe varsta ci-i masura de credinta
La capat alergatorul este rupt, plin de dureri
Dar, va fi incoronat; primind slava, mangaieri.

Ridicati privirea-n sus voi iubiti alergatori
Ca sa i-L vedeti pe Isus, El apare printre nori
Chiar si cand te vezi infrant, greul ti se pare mare
Ochii sa-i ridici in sus, caci Isus curand apare.

Dupa nori va aparea, pe un nor alb va sedea
Asta, a spus la plecare cand la cer se inalta.
S-alergam deci cu credinta, sa tinem privirea sus
Caci curand pe nor de slava se va-ntoarce iar Isus.

Sa ne fie caracterul transformat precum ne-a spus
Caci in ziua rasplatirii vom primi ce ne-a promis.
Gandul Lui si-asemanarea pan’ atunci sa le purtam
Sa putem intra in slava, la masa cu El sa stam.

Caci necazul, suferinta, gandu-asemanarea Lui
Ne formeaza caracterul; nu tinta belsugului.
Cel Prea-Inalt traieste vesnic si Numele Lui e sfant
Vine langa inimi frante ce traiesc pe-acest pamant.

Ce se simt abandonate si zdrobite de-incercari
Dependenta noastra toata-i dovedita in dureri
Caci doar El alina vantul, uraganul ce doboara
Brazii ce se indoiesc sau cand la pamant coboara.

Sa alergam deci inainte si sa nu ne indoim
Sa privim tinta la Domnul si doar Lui sa ii sluim.
Putin mai este de opintit pan’ la tinta, noi o stim,
Ne asteapta pe toti Domnul, sus in Raiul cel sublim.
08.01.2013 - Petru Coman
Petrosani

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>