Credința ta, femeie...

Motto: ''Și tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că ieșea
o putere care îi vindeca pe toți. , , Amin! Luca 6:19.

Mult norod la mal așteaptă
Pe Isus din Nazaret
Să se-ntoarcă din Gadara
Peste marea Chineret.

Când ajunge și coboară
Din nava ce L-a adus,
Tot norodul se-mbulzește
Împrejurul lui Isus.

În mulțime sunt sărmanii
Și bolnavii... și ologii...
Dar acolo-i și Iair
Un fruntaș al sinagogii.

Greu răzbate prin mulțime
Dar, e-mpins de-ngrijorare;
Și când ajunge la Isus
I se-aruncă la picioare:

''Doamne, rogu-Te fierbinte
Vino la mine acasă!
Fiica mea trage să moară,
Fă-o, Doamne, sănătoasă!

Să-Ti pui mâinile, Isuse,
Peste ea să Ți le-ntinzi
Să se vindece și ea
Ca atâția suferinzi. ''

Isus pleacă plin de milă
Să-i lungeasc-al vieții fir,
Tot norodul Îl urmează
Înspre casa lui Iair.

Dar deodată, se oprește
Se-ntoarce spre popor:
''Cine s-a atins de Mine? ''
Și-i privește-ntrebător.

Și cum toți tăgăduiesc
Și se miră de-ntâmplare,
Petru, dintre ucenici
Îi răspunde la-ntrebare:
, , Cum norodul Te-mpresoară
Să fie-aproape de Tine,
Te-mbulzește... Și mai zici:
Cine s-a atins de Mine? ''
, , S-a atins - spune Isus -
Pentru că Eu am simțit
O putere așa de mare
Ce din Mine a ieșit. , ,

Și deodată la picioare-I
O femeie se prăvale:
''Iartă, Doamne, îndrăzneala
Și purtarea roabei Tale.

Dar, Doamne, nu mai pot să duc
Boala grea care mă frănge...
Zi de zi, de doișpe ani,
Mi-am stropit pașii cu sânge.

Cu doctorii cei mai de seamă
Toată averea mi-am pierdut;
Zadarnic, că de bolnavă...
E mai rău ca la-nceput.

Eram, Doamne, fără vlagă...
Durerea tot mai profundă...
Pic cu pic se scurgea viața
De-am ajuns o muribundă.

Dar, auzit-am dimineață
Pe când mi-am dorit să mor
Că pe-aici, astăzi, va trece
Marele vindecător.

Și-n mintea mea s-a-nfiripat
O-ncredere nețărmurită:
De m-ating de haina Lui,
Eu voi fi tămăduită!

Cu greutate și cu trudă
Doamne, Ți-am ieșit în cale,
Și-am putut, pentru o clipă,
S-ating poala hainei Tale.

Ce minune! Ce miracol!
Cum m-am întarit deodată!
Și-am simțit în clipa-aceea
Că sunt, Doamne, vindecată!

Iartă-mi îndrăzneala, Doamne!
Știu c-am fost necuviincioasă
Dar mi-am dorit atât de mult
Să fiu iarăși sănătoasă! ''

Cu glas blând, Isus îi spune:
''Acum te-ai tămăduit;
Și credința ta, femeie,
Credința te-a mântuit! ''

Tot norodul ce văzuse
Vindecarea prin credință,
Lăudând pe Dumnezeu
Se-ntorcea la pocăință.

Iar femeia, în drum spre casă
Nu se oprea din strigat:
''Lăudat să fie-n pururi
Domnul, că m-a vindecat!

Doctorii, cu știința lor,
Nu m-au putut face bine;
Dar mi-am pus nădejdea-n Domnul
Și El s-a plecat spre mine.

Cei ce-și pun nădejdea-n El
Și în marea Sa-ndurare,
Fie boala cât de grea,
Dumnezeu dă vindecare! ''
Amin!