Corectitudine? Ce-i aia?...

Corectitudine? Ce-i aia?...

Corectitudine? Ce-i aia?...
E la modă să-nșeli cu bani,
Să minți, să fi obraznic,
Să te gândești la tine, nu la alții,
Să fi hapsân, să iei tu tot, să-ti meargă bine...
Ce dacă îi rănești și le vorbești de sus?!
Pe tine nu te doare, că vrei să ai folos.
Ce dacă plânge? Lasă, că îi trece...
Te simți puternic și asuprești pe cel de jos.
Că doar e ”lege”care te susține;
Acele paragrafe le știi atât de bine
Știi când să-ntinzi o plasă celui nevoiaș,
Că e mai slab ca tine, mic, ca un copilaș.
Te crezi că ești citit și scapi de-orice, ușor
Dar cum îți e lăuntrul, când Domnul e-n pridvor?
E-atât de-aproape, ca și cum a venit...
Ce faci? Ce simți? În față-I vei sta ca și silit
Pentru o judecată, și nu ca și poftit...
Așa ca la o nuntă, ca să serbezi cu toți
La masă ’’cu-nvățații’’ – adevărați preoți
Ce au știut să-i rabde pe cei nelegiuiți
Cu legea lor în față, acum se fac ei mici.
Acești săraci au pace și sunt chivernisiți,
Au liniște în noapte, se scoală odihniți.
Ei au puteri de sus să ierte, să iubească
Pe cei ce le trimit săgeți să îi zdrobească.
Ei pot să cântărească ce e mai de valoare:
Nu-s bani, argint sau aur... Să simți că dai iertare
Acestui om pierdut. Să vadă-n tine-un soare
Pentru un început. Lumină pe cărare,
Că bâjbâie în noapte, nu știe nici ce vrea...
Arată-i dragă frate, ce zice Biblia!
*
’’...Dacă neprihănirea voastră
nu va întrece neprihănirea cărturarilor
și a fariseilor, cu nici un chip nu veți intra
în Împărășia cerurilor.’’