CERUL

Când cerul își pleacă fruntea-n senin,
Iar norii plutesc parcă pe ape,
Larma se stinge și mă închin,
Altarul acesta, îmi este aproape.

O candelă arde, e vie acum,
Îngerul ține potirul în mână,
În rugăciune smerită mă-adun
Și suntem cu toții în rugă împreună.

Osana răsună, îngeri în cor,
Cerul coboară în Liturghie
Cațuia se-aprinde în inima lor
O taină de veacuri aprinsă și vie!

Soborul acesta înalță un imn
De slavă, și ruga încă mai crește
Pe trepte de taină, iar mă închin,
Doamne ce-i bine în lume sporește!

Zile senine și pace-n între frați,
Lumină și har să curgă-n biserici
Cu toți să trecem prin lume curați
Înalța-i la Tine pe mai marii clerici.

Cu mirul iertării, pe toți să ne ungi,
Rana din piept se vrea vindecată
Sulița vorbei deșearta să înfrângi,
Lumea acesta să fie curată!

Strana răsună, clipele curg,
Apa cea vie, izvorul de veacuri,
Revarsă Părinte din cerul senin
Haruri, credință și sfintele leacuri!

Când cerul își pleacă fruntea-n senin,
Iar clopotul crapă liniștea-n două,
Cu mirul credinței iar mă închin
Viață acesta să fie ca nou!


Camelia Cristea