text Poezii crestine

Cât bobul de muștar, credință.

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Ioan Vasiu
Motto: ""Isus a luat cuvântul și le-a zis: 'Aveți credință în Dumnezeu!' Adevărat vă spun că,
dacă va zice cineva muntelui acesta 'Ridică-te și aruncă-te în mare' și dacă nu se va îndoi
în inima lui, ci crede că ceea ce va zice se va face, va avea lucrul cerut."" Amin!
Marcu 11:22-23.

Scrie în Scriptură despre un tată
Care și-a luat băiatul și l-a dus
Să-l vadă ucenicii Domnului Isus,
Că-n el era un duh rău și necurat
Și i-a rugat să-l scoată din băiat,
Dar ucenicii n-au putut să-l scoată.

Atunci, înaintea lui Isus - căzut -
Cerut-a îndurare sărmanul tată
Și Isus, milos, l-a vindecat îndată;
Iar ucenicii, mai apoi, L-au întrebat:
"Doamne,de ce pe duhul ăsta necurat
Să-l scoatem, noi nu am putut?"

Isus a zis:"Ați încercat, dar în zadar
Că duhului, de voi nu i-a fost frică
Fiindcă credința voastră este mică;
Or, nimica nu v-ar fi cu neputință
Dac-ați avea în voi credință
Cât un grăunte de muștar!

De-ar zice cineva acestui munte:
'Ridică-te de-aici și-aruncă-te în mare'
Făr' a se-ndoi ci, cu încredințare
Că ce va zice el, și ceea ce-și dorește,
Prin credința lui, se și-mplinește,
Și muntele acela are să-l asculte."

...................

Citind întâmplarea, întreabă-te acum:
Prin cuvintele Sale pe care le-a spus,
Despre care munte vorbește Isus?
De unul de piatră cu falnice piscuri
Sau muntele acela de temeri și grijuri
Care zi de zi ne apare în drum?

De încercările la care omu-i supus,
Pe care vrăjmașul le scoate în cale:
De suferințe și chinuri, durere și boale,
De greutăți și necazuri, neajunsuri ivite
Și peste toate-un morman de ispite...
De muntele acesta vorbește Isus.

De nu ai credință, nu ți-e ușor
Să treci peste munte pe-nguste cărări,
Nici să răzbești prin desiș de-ncercări;
Urcușul e greu și puterea-ți slăbește,
În sufletul tău neliniștea crește...
Doar duhul se roagă cerând ajutor.

Și Domnul ne spune că noi, fiecare,
De-am avea cât bobul de muștar credință,
Și nu ne-am îndoi - cerând cu stăruință,
Ca văduva aceea, nedreptului judecător -
Muntele de griji ne-ar fi ascultător
Aruncându-se numaidecât în mare.

Să batem, așadar, la Poarta Îndurării;
Să cerem Domnului 'Mărește-ne credința!'
Și stiind că dreapta Sa câștigă biruința
Să ne plecăm mai des genunchiul la pământ,
Să nu fim tulburați și împinși de vânt,
Asemănându-ne cu valurile mării.

Domnul ascultă ruga bunului creștin
Și munții vor ajunge șesuri nesfârșite,
Drumurile zgrunțuroase vor fi netezite
Și văile plângerii fi-vor astupate,
Cărările strâmbe, toate îndreptate;
Și orice făptură de pe-acest pământ
Va vedea mântuirea Dumnezeului Sfânt
Și va striga cu bucurie 'Aleluia! Amin!'

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>