Cântarea lui Isaia - 18

Partea I

Voi câți umblați în curăție, voi câți pe Dumnezeu căutați,
priviți spre locul cel din care, de Dumnezeu ați fost luați;
uitați-vă din ce-uscăciune, din ce loc sterp v-ați zămislit
și câtă binecuvântare și roade El v-a dăruit.

Tot astfel Domnul are milă de toți cei dărâmați ai Săi,
pustia lor va face-o ape și mângâiere pe-orice căi,
grădini va face uscăciunea și veselie le va da,
cântări de mulțumiri și slavă pe veci în ele-or răsuna.

Ascultă neamul Meu, ascultă poporul Meu ce-Mi ești pe plac,
din Mine va ieși Lumina la toate neamurile-n veac,
neprihănirea Mea-i aproape, aproape-i mântuirea Mea,
toți câți se vor încrede-n Mine, puterea Mea-i va lumina.

... Privește Cerul și pământul, ca fumul toate vor pieri,
dar mântuirea Mea rămâne, cât vecii toți va dăinui,
de-aceea ascultați voi care cunoașteți m mântuirea Mea,
nicicând, de nimeni nu vă temeți, Eu sunt cu voi a vă scăpa.

Partea a II-a

Scoală Doamne-mbracă-Ți iar tăria Ta,
Brațul Tău să-Și aibă iar puterea Sa,
ca odinioară, Doamne, ca-n trecut
când nemaivăzute lucruri ai făcut.

Nu ești Tu Cel care marea-ai despicat,
fundul adâncimii mării l-ai uscat,
oare nu Tu Doamne drumul l-ai croit
la răscumpăratul Tău popor iubit?

Ca și lor, Tu nouă ne deschide căi,
la răscumpărații și copiii Tăi
să întoarcă iarăși spre Sionul drag
cu cântări de slavă neamul Tău pribeag.

Imnul biruinței fericiți cântând
și o bucurie veșnică având,
fruntea ne-o-ncunune strălucirea Ta,
fă de veselie plină inima.

Fă durerea noastră stinsă pe deplin
și pe veci uitate geamăt și suspin,
dă-ne mângâierea-n Veacul Nesfârșit,
fă-ne cum Tu Doamne ne-ai făgăduit.