Când întunericul ameninţă...

Când întunericul ameninţă
Şi îşi trimite valul geros,
Adu-ţi aminte sfint-Cuvântul:
-Nu te-ndoi, ci intră-n Adăpost!

Când urlă ura în ameninţare,
Că binele îţi va pieri,
Nu-l asculta, ci strigă cu putere:
-Arată-Ţi faţa, Isus din veşnicii!

Când mincinoşii vor s-ascundă adevărul,
Şi-ti fac viaţa să suspine,
Nu te-ntrista, ci cheamă-L,
Pe Acel ce-n Golgota, a sângerat - rubine!

Când pasul îşi tremură calea
Şi ochiu-i departe de cer,
Vulturii se-avânt' să răpească,
Darul Duhului-Sfânt-giuvaer,

Când roua e... lacrimi, prietenii nu-s,
Iar pâinea-i uscată, în locul ce-i pus,
Suspină după cărarea Drumului-ngust;

Insistă în zi şi în noapte
Ca Domnul iubirii să vină,
Să-ţi dea la o parte povara,
Să vezi, că-n juru-ţi, e iarăşi, lumină.

23 noiembrie-2015
SandaTulics