Când clopote bat de-nviere

Din sufletul meu, fă, Preasfinte,
Cărări de aduceri aminte,
Un drum al iubirii pe care,
Să umblu când viața mă doare,

Să calc doar pe urmele Tale,
Când plâng să înalț osanale,
Să nu uit vreodată jerfirea,
Ce mie mi-a dat mântuirea,

Urmându-Ți piciorul ce duce
Pe dealul Golgotei, la cruce,
Să nu mă gândesc la țărână,
Ci doar la iubirea-Ți divină,

Căci praful se scutură, pică,
Dar duhul spre-nalt se ridică,
Aici pe pământ totul piere,
Dar cerul e-a mea mângâiere,

Prezent ești pe deal şi în vale,
Tu poți vindeca chin şi boale,
Dă Doamne izbândă în toate,
În trup și în suflet şi fapte,

Oricât de furioasă e marea,
Să văd cât de-albastră e zarea,
Să văd crucea sus, pe colină,
În suflet să am doar lumină,

Speranța ce-mi dă bucurie,
Credința în Cel ce-o să vie,
Osana, Isuse Preasfinte,
Duh Sfânt şi Mărite Părinte,

Rămâi trinitate din slavă,
În ființa-mi umilă şi slabă,
Mă crește-n credință, răbdare,
Să fiu pregătit de-nălțare,

O, vino Isuse, Sfânt Mire,
Să nu zăbovești! Din iubire,
Ți-ai dat chiar şi viața, azi vreau,
Viața-mi întreagă să-Ți dau,

Când clopote bat de-nviere,
Să cânt cu-ntreită putere,
Un psalm să înalț spre zenit,
Osana, Isus Preaiubit!

31/03/18, Barcelona- Lucica Boltasu