text Poezii crestine

Bine-ai venit şi pace ţie!

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Lucica Boltaşu
Într-un impas al existenţei, când în roşietice apusuri,
Mă cufundam în meditare şi la-ntrebări căutam răspunsuri,
Mă frământam în agonie, căutam a mea eliberare,
Dar nu găseam ieşirea care să-mi dea soluţia salvatoare.

Şi obosit de-atâtea grijuri, de deznădejdile acute,
Mai născoceam o ipoteză, vorbeam şi vrute şi nevrute,
Nu mai speram o liniştire, o taină care să m-aline
Şi mă pierdeam în monologuri, în lăcrimări şi-adânci suspine.

Atâta alergare tâmpă, spre nicăieri şi spre niciunde,
Atâta frământare mută ce un dezastru-n ea ascunde,
La urma urmei, cine suntem? De unde şi-ncotro plecăm?
Suntem debusolaţi, un sunet, într-un patetic recviem,

Suntem solfegiu fără note, o partitură scâlciată,
Ce nu şi-a cunoscut cântarea şi nici orchestra sa vreodată,
Suntem o frunză rătăcită, ce-şi cauta în zadar copacul,
Un biet naufragiat ce-aşteaptă, să i se-arunce-n val, colacul.

Dar ca-ntr-un moft, aşa-ntr-o doară, privit-am cerul plin de stele
Şi-o rază mi-a pătruns în suflet, în toate gândurile mele,
Ce am simţit, nu pot descrie, prin graiul meu lumesc, finit.
Spun doar atât: "Aflat-am pacea şi drumul meu spre infinit!

Aud şi-acum o voce gravă, ce cu vădită duioşie,
Îmi spune: "Eşti iertat copile, bine-ai venit şi pace ţie!”
Iar eu înfiorat în duhul, îngenunchez, m-aplec smerit
Şi strig cu-ntreaga mea fiinţă: “Tată din ceruri, fii slăvit!”

Să nu uiţi prietene vreodată, de harul dat de Tatăl Sfânt,
Am fost şi eu cândva ca tine, naufragiat, o frunză-n vânt,
Dar când am acceptat jertfirea ce a făcut Isus Mesia,
Am înţeles că am o Casă, am pacea sfântă, veşnicia.

Şi cu profundă bucurie, vreau să îţi spun: "Să ai credinţă!"
Acel ce crede, este veşnic, căci Domnul este Biruinţă,
Nici o povară nu-i prea mare, ca El să nu o poată duce,
De-aceea, du-te azi degrabă şi lasă-ţi greul tău la cruce,

Când vei îngenunchia acolo să-ţi spui necazul şi durerea,
Vei fi purtat pe braţe sfinte, El, Domnul îţi va da puterea,
Învăluit în har şi pace, vei vrea să fii mai bun, mai sfânt,
La rândul tău, du Evanghelia, până la margini de pământ!

30/01/2013, Barcelona- Lucica Boltasu

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>