Avem o Ţară...

Avem o ţară...

Avem o ţară, de-aşteptat
Ce Domnul ne-a făgăduit,
Pe un pământ iarăşi creat
Frumos şi mult nădăjduit,
Trecut prin foc şi lustruit
De Domnul binecuvântat.

Şi-acolo va fi ţara noastră
În frumuseţi învejmântată,
Cu reflexii-n bolt-albastră
A cerului întins, luminată
De-o panoramă fernecată,
Minune sfântă şi măiastră.

Avem o ţară, ce-o dorim
Cu-a ei atmosferă plăcută,
Ca-n ea pe veci să locuim
Prin har şi nădejdea avută,
În inima ce-a fost umplută
De dragostea-n care trăim.

Şi-acolo trăind vom gusta
Dulceaţa fără asemănare,
A dragostei ce-o vom afla
Că ea a fost vectorul care,
Ne-a susţinut fără-ncetare
Prin Duhul ce ne propulsa.

Avem o ţară, care cheamă
Pe-ai săi copii cu duioşie,
Întocmai ca o dulce mamă
Cu glas pătruns de bucurie,
În ceas de scumpă veselie
Nemaifiind dureri şi teamă.

O, ţară sfântă şi frumoasă
Cu plaiuri verzi, neîncetat,
Vrem ca s-ajungem acasă-
’N căminul nostru aşteptat
Ce-atâta timp l-am adorat,
Pentru-a ne fi eternă casă!

Flavius Laurian Duverna
06 martie 2012