Ascultarea

Cel temător de Dumnezeu spunea la fiii săi odată:
- Voi fiii mei, să vă-mbrăcaţi cu haina cea curată
căci ea-i mai caldă,
mai de preţ,
mai bună şi frumoasă
şi numai astfel veţi intra în ceruri, ca acasă...

Cea mai curată haină e, să ştiţi: Neprihănirea,
frumoasă: Bunătatea
iar cea caldă e Iubirea.
Cea mai de preţ e orişicând, oriunde Ascultarea,
ea celorlalte tuturor le-nfrumuseţează starea.

Acestea-s haine sfinte
iar acei ce le îmbracă
lui Dumnezeu şi alor Săi de-a pururi au să placă,
căci seamănă cu cei de Sus
şi slobodă intrare
afla-vor ei în Cerul Sfânt, la Marea Sărbătoare.

Dar neascultarea orişicui dezbracă pe-orişicine
şi-l lasă gol ca primul om în frică şi ruşine.
Îl scoate-afară din Eden,
de har îl depărtează
căci fără haina ei în Cer, nu-i nimenea să şadă.

De-aceea cei ne-ascultători spre Cer privesc cu teamă
ca spre-un Judecător temut ce-o să le ceară seamă.
Spre Cerul unde cei ce cred se uită cu căldură,
cei răi privesc cu ochi vrăjmaşi, cu patimă şi ură.

Cei credincioşi doresc cu drag s-ajungă-n veşnicie
ştiind că-n ea i-aşteaptă-un loc de har şi bucurie.
Cei răi de moarte se-ngrozesc
şi-n veci n-ar vrea să vină
ştiind că iadu-i va-nghiţi cu noaptea lui deplină.

Cei buni doresc,
căci au în Cer un Prieten Scump
şi-un Tată,
cei răi se tem ca de-un duşman
şi ca de-o judecată.

De-aceea fericiţi veţi fi voi ce ce-n ascultare
urmaţi pe Domnul îmbrăcaţi cu sfintele-I odoare.
Dar vai va fi de toţi acei neascultători ce-n rele
trăiesc vrăjmaşi cu Dumnezeu
şi dezbrăcaţi de ele.