text Poezii crestine

Anotimpurile vieții

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Bandi Sebastian Alexandru
Anotimpurile vieții.

Ființe gingașe, o parte-a creației
Venim pe pămînt, ne naștem aici,
Suntem în tranzit, spre-o lume mai bună
Avem părtășie, ne bucurăm mari și mici.

O primăvară-a vieții, un început modest
Un lucru nevăzut, o formă de viață,
Se naște-n gingășie și prinde contur
Chip din Chipul Său, o lucrare măreață.

Mâinile Tale M-au făcut și M-au intocmit
Dă-mi pricepere, ca să învăț poruncile Tale,
Cu Tine alături, sunt aur în foc lămurit
Un început de viață, o binecuvântare pe cale.

Lasă-ndurarea Ta, peste mine ca să trăiesc
Căci legea Ta Sfântă, e-a mea desfătare,
Aici jos pe pămînt, fără Tine, nu reușesc
Doar singur cu gândul, e doar frământare.

Am făcut un pas înainte, e vară-n sufletul meu
Am cercetat astă lume și totu-i așa trecător,
Goană după vânt, nimic fără Dumnezeu
Multe gânduri, poveri, fără de El protector.

Iată, doresc să-mplinesc poruncile tale
Fă-mă să trăiesc, în neprihănirea cerută de Tine,
Și atunci, voi putea în toate să biruiesc
Să vină Doamne, îndurarea Ta peste mine.

Căci dacă nu merg, drept pe cărare
Poftele și cel rău pândesc inima mea,
Dar numai Tu Doamne, ești scut și apărare
Ești Stânca în ce mă-ncred, ești Călăuza mea.

Dar să-mi aduc aminte, de Cel ce M-a făurit
Până nu vin zilele toamnei, zilele acele grele,
Când trag linie și văd pentru ce am trudit
Toate rămân și nu mă bucur de ele.

Când soarele și stelele, își vor pierde lumina
Și norii se întorc îndată, ca după ploaie,
Când vezi că nu-i putere, se usucă rădăcina
Te-ntrebi pentru ce? Toate sânt doar gunoaie.

Până nu se-ntoarce țărâna-n pămînt,
Până nu se-ntoarce Duhul la Dumnezeu,
Cercetează-te acum, mai mult ca oricând
Și vezi ești bine oare, ești tu pe-al vietii traseu?

Că la sfârșitul alergării, când ești sleit de putere
Să-ți predai ce-ai trăit, celui Preasfânt,
Să fii primit în slavă cu mângâiere,
Să fii lăudat, pentru c-ai fost găsit neânfrânt.

În iarna vieții, doar Duhul meu mai trăiește
Totul e alb, în jur e puritate deplină,
Trupul e înapoi în pământ, putrezește
Duhul din mine, e acasă-n Sfânta lumină.

Și la sfârșit vei vedea filmul vieții
Truda și umblarea ta pe pământ,
Vei fi în slavă, cu sfinții și profeții
Vei sta la masă, cu Cel Drept și Sfânt.

Amin [email protected] com

















Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>