AL ȘOAPTEI TALE CEAS

Tată, înaintea Ta îngenunchez din nou în miez de noapte,
Mi-e tare dor, în liniștea adâncă, s-aud a Tale șoapte,
Să-Ți spun din nou, cu vocea-mi tremurândă, greșelile-mi amare
Și să îți cer, în schimb, a Ta dulce iertare... .
Înaintez spre Tine dorințe vechi și proaspăt făurite,
Le încredințez în brațul Tău și-aștept în taină, să fie îndeplinite,
Căci Tu m-asculți, chiar de-i târziu sau dimineața când te strig
De-i liniște în jurul meu și-afară-i tot mai frig
În inimă în schimb, căldura-Ți e prezentă-n acest ceas
O, Doamne, ce multe am să-Ți spun, ce multe au rămas... .
Dar mă opresc, căci șoapta-Ți se aude lângă mine,
Mi-era atât de dor de-a Ta prezență, atât de dor de Tine...
Atât Te rog, să-Ți simt prezența-n fiecare clipă de-ncercare,
Când teamă-mi e sau mi-este greu, dă-mi din a Ta răbdare,
Căci minunat e să Te știu aproape, pas cu pas,
O, Tată, ce dulce și plăcut e-al șoaptei Tale ceas... .
25.02. 2021 - București