text Poezii crestine

Al cincilea anotimp

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Florența Sărmășan
Al cincilea anotimp


Văd prin credinţă, Cerul, s-a deschis
Şi lucruri nevăzute, minunate,
Aşa, cum Domnul prin Cuvânt a zis
În mintea mea, încep să se arate:

Cetatea mare, sfântă şi gătită
Ca o mireasă ce pe mire aşteaptă
Este frumoasă şi împodobită
E acelor, ce-au umblat pe calea dreaptă

Şi Cerurile, aicea s-au schimbat
Cetatea Domnului, se vede mare
Cu glasu-I de temut, El a strigat
A Lui domnie, este cea mai tare!

Cetatea asta, mare şi frumoasă,
Care-i la fel de lungă şi de lată,
E neînchipuit de arătoasă
Din aur pur, ca sticla-i de curată

Şi pietre scumpe, peste tot găseşti,
Iaspis, safir şi mândrul halchedon,
Smaragd, sardonix, sardiu, întalneşti,
Făcute toate, de al nostru Domn.

Şi hrisolit, beril si mult topaz
Doar, pietre preţioase Domnu a pus,
Iacint şi ametist şi hrisopraz,
Iubindu-ne, a dat tot ce spus

Iar porţile sunt din mărgăritare
Iar uliţa, din sticlă străvezie,
Din aur pur, curat, Cetatea Mare,
Aşteaptă, mântuiţii ca să vie.

Şi nici un Templu nu e în Cetate
Căci Templul ei, e Domnul Dumnezeu
Cu Mielul Sfânt, Cetatea o împarte
Cu Cel ce-a înviat, cu Fiul Său!

Lumina aici, nu vine de la soare
Nici luna aici, nu e de trebuinţă,
Căci Dumnezeu în marea Lui splendoare
Îi dă lumină, slavă, biruinţă.

Iar în lumina ei, clară şi blândă,
Doar împăraţi şi Neamuri vor umbla,
Doar mântuiţii văd Cetatea Sfântă
Cu îngerii din ceruri, vor cânta!

Iar porţile, vor fii veşnic deschise
Aicea, noapte nu va fi nicicând,
Minciuna şi întinarea nu-s permise
La cei care sosesc de pe Pământ.

Doar cei ce-s scrişi în Cartea Mielului
Permisiune vor avea, să intre,
Locuitori vor fii, ai Cerului
Ce Domnul a promis, El nu dezminte

Şi Râul Vieţii pur şi cristalin
Ce iese din Scaunul de Domnie,
E plin de viaţă, este sfânt, divin
Şi cei aleși, din el beau pe vecie

În mijlocul Cetăţii, roditor
Stă Pomul Vieții, cu roadele lui
Sunt date de-al nost Domn îdurător
Pentru aleşii sfinţi, ai Mielului.

Al Cincilea Anotimp îl vom trăi,
Un anotimp ce ţine pe vecie,
Pe Domnul Vieţii-n faţă-L vom privi
Şi-L vom sluji, Stăpân, ca să ne fie

Îl vom sluji cu dragoste curată
Un cântec, viaţa, ne va fii-n vecie,
El, pentru totdeauna ne-a fii Tată
De-a pururea, slăvit, în veci să fie!

Amin

Câmpia Turzii, 25 februarie 2012


Cele mai recente resurse creștine scrise

Gând de primăvară
E martie... și-afară, sub alb de zăpadăSe zbate să iasă verdeața grămadă,Şi flori timpurii, brânduşele violetGhioceii plăpânzi, sub covor de omăt.Sub gheața subțire izvorul coboară,Din muntele singur.... Citeste mai mult >>
Tată, ia-Mi acest amar
Tată, ia-Mi acest amarÎn noaptea nesfârșităCând stelele s-au stinsÎntr-o grădină necuprinsă,Un om cu fața prăbușităStătea trist pe genunchi.În codru-nunecat, prea singurSufletu-I se simțea,Dorea cu-ar... Citeste mai mult >>
Seri scurte repetate... Regrete amare,
Seri scurte repetate...Regrete amare,După seri scurte, repetateÎn care nu Te-am lăudat,Fiind plin de întristareAmânând ca niciodat,Încât, văd în asta păcatȘi neglijență, greu de iertat,Deși pe hârtie,... Citeste mai mult >>
Lumina din umbra durerii
În lumea mea o lespede de piatră,Abia vizibil numele ce-i scris,Țărâna va rămâne neschimbată,Dar duhu-mi, înălțat și circumcis!Am plâns destul! Aceasta-i șlefuireaCe Dumnezeu lăsat-a-n pergament,Ca să... Citeste mai mult >>
Ruga
RugăDe ce mă lași zdrobit în pulberi,În ura celor fără nume,Și-n mâna celor ce fac rău,Crezând în ură nu-n iubire!Pe robul tău l-au dat durerii,Lovit de biciul nedreptății,Cu pieptul plin de adevăr,Da... Citeste mai mult >>
Şi eu Te-am răstignit!
Te-au atârnat pe cruce Doamne...Cu ei și eu Te-am condamnatCând, prea orbit de strălucireAm rătăcit și n-am vegheatȘi-am mai bătut un cui în palmaCe din noroi m-a ridicatDe câte ori păcătuit-amȘi chip... Citeste mai mult >>
Pâinea Vieții
Doamne, Tu ești Pâinea Vieții ești Azima minunată,Pâinea proaspătă și bună și atât de aromată,Pâinea care ne hrănește sufletul să fie sfântPrin puterea care vine numai prin al Tău Cuvânt.Pâinea aceast... Citeste mai mult >>
Florile iertării
Ridică-te, omule frate, te uită ce-naltă e luminaCa un gulden soarele răsărit, risipește raze, înviorând grădinaCucernic coboară în ochi și ți-aprinde lăuntrulPicuri de har în pieptul trudit, balsam e... Citeste mai mult >>
Cina cea de taină
Între ziduri, în cetate, în odaia cea de susUcenicii luau masa, cu al lor iubit Isus.Pregătirile începură încă dis de dimineațăCând Iisus îi trimisese la un om, acolo în piațăCa în casa lui cea mare,... Citeste mai mult >>
Isus este Singurul Fiu
Isus este Singurul Fiu,Deși a murit, El este viu,Moartea nu la putut ține,A făcut-o de rușine!Puterea păcatului a zdrobit,Moartea pe veci a nimicit.Doar unde a fost păcat,Moartea mândră a triumfat.Dar... Citeste mai mult >>