text Poezii crestine

Acuzarea

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Petru Coman
Acuzarea

Ce grea este acuzarea
Nu arată ca mustrarea
Nici întunericul ca zarea
Este grea precum e sarea.

Vorbele celui ce-acuză
Nu sunt dulci, nu te amuză
Ci, zdrobește inima
Nu pricepi nimic din ea.

Privirea celui ce-acuză
Te pătrunde, nu te scuză
Căci săgeata ce-o trimite
Va pătrunde-adânc și iute.

Nori grei de dureri coboară
Acuzarea-i ca o fiară
Năpustindu-se cu ură
Macină ce prinde-n gura.

Se hrănește cu dispreț
Pentru ea, tu nu ai preț
Să te-omoare-i țelul ei
Pentru că toți sunt mișei.

Face multa gălăgie
Ca și frații toți, să știe
Că cel acuzat, măi frate,
Nu e bun, n-are dreptate.

Chiar de e cumva păstor
Ea, spune mereu, cu zor:
Nu e bun predicator
Că e frate cu “tator”.

Dictator; când vrea să spună
Pocăința-i calea bună.
Nu faceți din ea o glumă
Nu căutați nori și furtună.

Îți spune Comentator
Când aduci, Importator
Când le dai, Debitator
Când proclami, Recitator.

Acuzarea-i vorbă grea
Nu are pacea cu ea.
Locuință cu “răbdarea”,
Niciodată nu ar vrea.

Nu vrea să conviețuiască
Știe trai bun să trăiască
O acuză că nu vrea
Dragostea a implica.

De faci bine, iubit frate,
Acuzarea nu mai poate.
Cel ce-i blând și credincios
Zice că: nu-i de folos.

Frate! Nu mai acuza.
Stai puțin! Ce-i cu asta?
Ce aduci mereu dispreț?
Vrei să plătești greul preț?

Nu te temi de Dumnezeu,
Când acuzi atât de greu?
Nu pricepi? Ce faci e rău!
Nu respecți Cuvântul Său.

Părăsește acuzarea
Îndreaptă-ți acum, purtarea
Dumnezeu te vrea schimbat
Grațiat și transformat.

Leapadă haina-acuzării
Îmbrac-o pe a răbdării.
Sângele sfânt al iertării
Îți va da șansa Salvării.

Ceea ce-ți fură îndurarea
Iat-o, este acuzarea.
Ea-i prezentă-n toată zarea
Leapăd-o, cere iertarea.

O, ce grea e acuzarea.
Când macină adunarea,
Aduce descurajarea,
Înrobind toată suflarea.

Dragul meu! Acum ia seama
Până poți schimba purtarea
Până-ai harul și iertarea
Părăsește acuzarea.

6.06.2011 – Petru Coman- Petroșani

Cele mai recente resurse scrise - Zidire spirituala

E lumină-nțelepciunea
E lumină-nțelepciunea,Cum prostia e-nnoptare.Iar lumina-i curăție,Har ceresc și bucurieȘi credință roditoarePentru viața viitoare.Cine spune că el crede,Dar nu umblă în lumină,Nici trăiește-n curăție,... Citeste mai mult >>
Când pacea domnește
Când pacea domneșteE așa plăcut când inima-i plină de paceChiar și atunci când cineva rău îți întoarce,Când poți iubi pe cel care-ți greșeșteCă-n inima ta mereu pacea domnește.Când ai pace ești atât d... Citeste mai mult >>
Priveşte cerul!
Niciodată să nu plângiȘi să spui că e prea greu!Chiar de spini te vor răniȘi puțini te vor iubiLângă tine-I Dumnezeu!Să nu cazi în deznădejdeCând vezi valul că e mare!Tu rămâi pe Stâncă, susCăci acolo... Citeste mai mult >>
Frumoasă e răbdarea
Frumoasă e răbdarea femeii credincioasece caută-ntâietatea la alții să o lase,ea, rămânând în umbră, tăcută şi smerităîși află în răbdare răsplata fericită.... Așa a fost răbdarea Elisabetei sf... Citeste mai mult >>
Rămâi în dragoste
Sunt multe feluri de dragoste în lumeCu sentimente și emoții diferiteLa fiecare li s-a dat câte un numeCăci toate dintre ele sunt deosebite.Dragostea Storge e cea dintâiE o dragoste atât de specialăȚi... Citeste mai mult >>
Identitate
Ești, Doamne, bun, eu pământean și rău,și-n dragoste nu-Ți seamăn, nici în milă.Dar, după răni, sunt chip din chipul Tău,de par dospit din cer, nu din argilă.Nu Ți-am râvnit nici razele subțiri,nici t... Citeste mai mult >>
Întrebare
Adâncă-i noaptea, orele profunde...Gemând, spre raftul cărților mă-ndrumși-ntreb în șoaptă fiece volum:- Tu ești? Și cartea fuge și se-ascunde.Plângând, întreb portretul ei acum:- Tu ești? Și nici iub... Citeste mai mult >>
Am obosit!
Am obosit... Privesc la timpulCe a trecut așa grăbitLăsând în urmă dor și viseȘi iar îmi spun: Am obosit!A fost o vreme când furtunaNu reușea să mă clinteascăȘi vorbele oricât de greleNu izbuteau să m... Citeste mai mult >>
De ce te-ngrijorezi?
De ce te-ngrijorezi creștine?Oare-ai uitat de Dumnezeu?Oare-ai uitat că ți-a promisCă-alături îți va fi mereu?De ce ești tu îngrijoratCând vezi în jur că valu-i mare?Rămâi pe Stâncă, neclintit,Acolo v... Citeste mai mult >>
Priveşte!
Privește-ntinsul zării...Nu simți în piept un dorCe aripi îți deschideȘi-ai vrea să pleci în zborSpre-o lume unde paceaMustește fericireȘi oamenii-s legațiÎn lanțuri de iubire?Privește către ceruri...... Citeste mai mult >>