text Poezii crestine

A fi ori nu a fi...

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Victor Bragagiu
Câţi oameni se-ntrebară
„A fi ori nu a fi ?..”
De parcă Viaţa-n doară
Se poate cântări.

Câţi oameni se-nvârtiră
Cu chibzuitu-acest
De crezi că se porniră
Să strige un protest.

Protestul însă, iată,
Nu e prea înţeles
Căci Viaţa le-a fost dată,
Nu singuri ei şi-o ţes.

Ce ar dori să spună
Dilema asta-n plin
Că Viaţa nu e bună
Şi-i plină cu venin?

Ori totuşi se mai poate
S-o mai îndrepţi niţel
Chiar de n-ai dor în toate
Şi nu ai nici un ţel.

„A fi...” – tu îi dai voie
Ei, de a exista
Şi că mai ai nevoie
Pe lume-ncă de ea.

„Nu fi...” – îi vei decide
Tu soarta, împărat
Cum un călău ucide
Pe insul condamnat.

Se uită doar în spusă
Zicala când întind
Că nu ea li-i supusă,
Ci ei, de ea depind.

Căci dacă vei susţine
Că nu vrei să trăieşti –
Viaţa va rămâne,
Că eşti tu, ori nu eşti.

Mulţimi de intelecte
Ţipă gălăgios,
Dar în priviri prudente,
O dârdâie fricos.

C-adică: Uite, mamă,
Ce îndrăzneţi suntem:
Ca să ne facem seamă
Dacă dorim – putem!

Dar uite că problema
Nu-i cum s-o dai la porci,
Dilema e dilema
Că nu poţi să o-ntorci!

Ai dispărut din toate
Cu gestul pătimaş
„A fi...” nu este-n moarte,
Iar tu ai fost un laş.

Fricosul întrerupe
A fi un om în trai
Şi cată să s-astupe
Cu liniştiri de rai.

Nevrând să mai rămâie
Pe linia de foc
Prin fumuri de tămâie,
Îşi caută un loc.

Temându-se de Viaţă
Care să-l crească vrea
Se-năbuşă în piaţă
Ce moarte doar i-a da.

Religia-l mănâncă,
Robii l-au îndoiat,
Parcă e viu el încă,
Dar este decedat.

„A fi...” în el nu este –
Iobagul unei guri
Există-ntr-o poveste
Din cărţi şi-nvăţături.

Într-o-aşteptare biată
De nu ştiu ce şi cum –
„A nu fi...” te îmbată-n
Ninsorile de scrum.

Etern doar vei rămâne
Neexistent produs
Departe de lumine
De toţi, în tot, supus.

Privindu-te cu jale:
„Ah, ce sunt chinuit!”
Nu lupţi – tu nu ai Cale!
N-ai Viaţă – ai murit!

Când Viaţa te conduce
Cu Duhul lui Cristos
Ţi-ai răstignit pe cruce
„Nu-a fi”-ul fioros.

Părintele te-ndeamnă
Să fii, să mergi, să treci
Prin arşiţă şi toamnă,
Prin drumurile reci.

Un luptător al Vieţii
Iubire-n el purtând
Spre zborul Dimineţii
Luptând, păşind, trăind.

Pot azi descis a spune
În Viaţă un îndemn:
„A fi!” – e o minune!
„A nu fi...” – un blestem.

Cele mai recente resurse creștine scrise

Gând de primăvară
E martie... și-afară, sub alb de zăpadăSe zbate să iasă verdeața grămadă,Şi flori timpurii, brânduşele violetGhioceii plăpânzi, sub covor de omăt.Sub gheața subțire izvorul coboară,Din muntele singur.... Citeste mai mult >>
Tată, ia-Mi acest amar
Tată, ia-Mi acest amarÎn noaptea nesfârșităCând stelele s-au stinsÎntr-o grădină necuprinsă,Un om cu fața prăbușităStătea trist pe genunchi.În codru-nunecat, prea singurSufletu-I se simțea,Dorea cu-ar... Citeste mai mult >>
Seri scurte repetate... Regrete amare,
Seri scurte repetate...Regrete amare,După seri scurte, repetateÎn care nu Te-am lăudat,Fiind plin de întristareAmânând ca niciodat,Încât, văd în asta păcatȘi neglijență, greu de iertat,Deși pe hârtie,... Citeste mai mult >>
Lumina din umbra durerii
În lumea mea o lespede de piatră,Abia vizibil numele ce-i scris,Țărâna va rămâne neschimbată,Dar duhu-mi, înălțat și circumcis!Am plâns destul! Aceasta-i șlefuireaCe Dumnezeu lăsat-a-n pergament,Ca să... Citeste mai mult >>
Ruga
RugăDe ce mă lași zdrobit în pulberi,În ura celor fără nume,Și-n mâna celor ce fac rău,Crezând în ură nu-n iubire!Pe robul tău l-au dat durerii,Lovit de biciul nedreptății,Cu pieptul plin de adevăr,Da... Citeste mai mult >>
Şi eu Te-am răstignit!
Te-au atârnat pe cruce Doamne...Cu ei și eu Te-am condamnatCând, prea orbit de strălucireAm rătăcit și n-am vegheatȘi-am mai bătut un cui în palmaCe din noroi m-a ridicatDe câte ori păcătuit-amȘi chip... Citeste mai mult >>
Pâinea Vieții
Doamne, Tu ești Pâinea Vieții ești Azima minunată,Pâinea proaspătă și bună și atât de aromată,Pâinea care ne hrănește sufletul să fie sfântPrin puterea care vine numai prin al Tău Cuvânt.Pâinea aceast... Citeste mai mult >>
Florile iertării
Ridică-te, omule frate, te uită ce-naltă e luminaCa un gulden soarele răsărit, risipește raze, înviorând grădinaCucernic coboară în ochi și ți-aprinde lăuntrulPicuri de har în pieptul trudit, balsam e... Citeste mai mult >>
Cina cea de taină
Între ziduri, în cetate, în odaia cea de susUcenicii luau masa, cu al lor iubit Isus.Pregătirile începură încă dis de dimineațăCând Iisus îi trimisese la un om, acolo în piațăCa în casa lui cea mare,... Citeste mai mult >>
Isus este Singurul Fiu
Isus este Singurul Fiu,Deși a murit, El este viu,Moartea nu la putut ține,A făcut-o de rușine!Puterea păcatului a zdrobit,Moartea pe veci a nimicit.Doar unde a fost păcat,Moartea mândră a triumfat.Dar... Citeste mai mult >>