text Poezii crestine

Ce-i viața omului?

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Maria Rank
Ce-i viața omului? E-un praf!
Se duce fără grea împotrivire
Când suflă adierea vântului ușor
Dispare, tremurând în depărtări

Nu mai rămâne urmă, unde a trecut
Nu se mai vede dâra sa pe cale
Nu mai se poate zice ce a fost
Nu mai cunoaște nimeni existența

Ce mai rămâne este amintirea
Ce mai rămâne este pomenirea
S-a stins lumina, sclipirea vieții
S-a scurs duhul de viața din om

Și treci hotarul; ce-ți hotărăște veșnicia
Viața de veci, nu călătoria, ce-a fost
Viața de unde, nu vei mai avea ieșire
Viața de fericire sau chinul pe veci

Îți iese duhul de viața din tine
Și vezi cum te-aștepta pierzarea pe veci
Și vezi cum îți întinde cineva o mâna
Sa te ducă in iadul de unde nu mai ieși

Pășești pe tunel, dar nu vezi ce te-așteaptă
Simți doar apăsare, durere și chin
Ai vrea să te-ntorci din acel drum... . nu-ți place
Ai vrea să mai poți din nou, călători

Te împotrivești, te zbați, te căiești
Te lupți sâ te-ntorci, dar lupți în zadar
Ai vrea sa mai ai o clipă din nou
O clipa ce-ar putea; pe veci, a te salva

Acum vezi cum sufletul dorea doar căirea
Acum vezi cum totul a fost in zadar
Acum știi ce înseamnă, nemurirea
Acum ai vrea să mai ai al vieții dar

Și-l chemi pe Isus dar nu mai e ieșire
Îl știi, îl Cunoști, mereu l-ai cunoscut
Ai auzit la Crăciun de El într-una
Dar in loc sa îl chemi, la lume ai privit

Și vezi tot păcatul ce-n viața-ai făcut
Și trece un film cu viața-ți prin fata
Și acum înțelegi, ce satana, a vrut
Acum vezi cum de la rai, pe veci, el te-a smuls

Amin

Cele mai recente resurse creștine scrise

Gând de primăvară
E martie... și-afară, sub alb de zăpadăSe zbate să iasă verdeața grămadă,Şi flori timpurii, brânduşele violetGhioceii plăpânzi, sub covor de omăt.Sub gheața subțire izvorul coboară,Din muntele singur.... Citeste mai mult >>
Tată, ia-Mi acest amar
Tată, ia-Mi acest amarÎn noaptea nesfârșităCând stelele s-au stinsÎntr-o grădină necuprinsă,Un om cu fața prăbușităStătea trist pe genunchi.În codru-nunecat, prea singurSufletu-I se simțea,Dorea cu-ar... Citeste mai mult >>
Seri scurte repetate... Regrete amare,
Seri scurte repetate...Regrete amare,După seri scurte, repetateÎn care nu Te-am lăudat,Fiind plin de întristareAmânând ca niciodat,Încât, văd în asta păcatȘi neglijență, greu de iertat,Deși pe hârtie,... Citeste mai mult >>
Lumina din umbra durerii
În lumea mea o lespede de piatră,Abia vizibil numele ce-i scris,Țărâna va rămâne neschimbată,Dar duhu-mi, înălțat și circumcis!Am plâns destul! Aceasta-i șlefuireaCe Dumnezeu lăsat-a-n pergament,Ca să... Citeste mai mult >>
Ruga
RugăDe ce mă lași zdrobit în pulberi,În ura celor fără nume,Și-n mâna celor ce fac rău,Crezând în ură nu-n iubire!Pe robul tău l-au dat durerii,Lovit de biciul nedreptății,Cu pieptul plin de adevăr,Da... Citeste mai mult >>
Şi eu Te-am răstignit!
Te-au atârnat pe cruce Doamne...Cu ei și eu Te-am condamnatCând, prea orbit de strălucireAm rătăcit și n-am vegheatȘi-am mai bătut un cui în palmaCe din noroi m-a ridicatDe câte ori păcătuit-amȘi chip... Citeste mai mult >>
Pâinea Vieții
Doamne, Tu ești Pâinea Vieții ești Azima minunată,Pâinea proaspătă și bună și atât de aromată,Pâinea care ne hrănește sufletul să fie sfântPrin puterea care vine numai prin al Tău Cuvânt.Pâinea aceast... Citeste mai mult >>
Florile iertării
Ridică-te, omule frate, te uită ce-naltă e luminaCa un gulden soarele răsărit, risipește raze, înviorând grădinaCucernic coboară în ochi și ți-aprinde lăuntrulPicuri de har în pieptul trudit, balsam e... Citeste mai mult >>
Cina cea de taină
Între ziduri, în cetate, în odaia cea de susUcenicii luau masa, cu al lor iubit Isus.Pregătirile începură încă dis de dimineațăCând Iisus îi trimisese la un om, acolo în piațăCa în casa lui cea mare,... Citeste mai mult >>
Isus este Singurul Fiu
Isus este Singurul Fiu,Deși a murit, El este viu,Moartea nu la putut ține,A făcut-o de rușine!Puterea păcatului a zdrobit,Moartea pe veci a nimicit.Doar unde a fost păcat,Moartea mândră a triumfat.Dar... Citeste mai mult >>