Avertizare cerească

Avertizare cerească

Să luăm dar bine seama
Că iubirea alungă teama,
Că-n glasul de-avertizare
Ce din Cuvânt izvorăşte,
Domnul în a Sa chemare
Prin iubirea-I răbdătoare
Ne-arată cât ne iubeşte
Şi în haru-I, ne primeşte.

El aşteaptă şi veghează
Dacă avem inma trează,
La felul cum noi primim,
Cum răspundem la solia
Chemaţi să ne mântuim,
Din veacul rău ce-l trăim,
Într-un cer, cu armonia
Ce-şi vesteşte bucuria.

Lupta-i grozavă şi mare
Pe principiul de-nălţare,
Cu firea, în primul rând,
Căci e-aşa de pervertită
Până la cel mai mic gând,
Şi se zbate, fremătând
Să se înalţe-ntr-o clipită
Prin lucrarea sa cumplită.

Să luăm seama la ispite
Ce-apar pe nepregătite,
În ce formă ne-asaltează
Şi-n ce ocazii ne-ncearcă,
Căci inima, dacă-i trează
Şi la post dacă veghează,
De păcat, nu se încarcă
Ci doar binele-l descarcă.

Numai prin puterea mare
Din sursa-ntr-ajutorare
Ce vine prin Duhul Sfânt,
Vom fi cu sufletu-n har
De-a staţiona-n Cuvânt,
În preasfântul Legământ
Prin Jertfa cea din Calvar
Ce-a pus lumii-un alt hotar.

Flavius Laurian Duverna
07 ianuarie 2014