Din dor după Isus

Speranța mea este Isus
În bezna întristării.
De n'ar fi El cînd disperarea
cu gîndu-depărtat m-am dus
De n-ar fi numele Isus
nu aș mai fi găsit scăparea.

Orice minut mi-l știe El
și orice clipă o cunoaște
Putere regăsesc la El
Chiar și atunci cînd cerul tace,
Chiar dacă zăbovește, știu
Că rugăciunea nu-i uitată
Îl chem și strig îndurerat
și cred că El nu m-a uitat
Isus știu că veghează.

Dar nu voi da n'napoi
Chiar dacă este greu
căci fără El sunt slab
și pier puterea mea e moartă.

Viața ancorată-n El
e viață asigurată
Pe brațul Lui mă odihnesc
În timp ce El lucrează,
Și mîngîiere regăsesc
căci știu că El veghează!

Acum nu-L văd dar
știu că al meu Isus e viu
Va trece norul întristării
Și peste locul trist uscat
va încolți ce-am semănat
cu lacrimi și sudoare.
Vor crește firicele vii
Ce vor aduce roade
și cu nespuse bucurii
cu mîinile-obosite
Voi strînge multă roadă!

Așa Îl voi întîmpina pe El
cu rodul cel din vale,
Adus în țara gloriei
În cînt de Osanale!
-Mă va privi cu drag duios
Părintele Iubirii
Și hohotind îi voi cădea la piept
uitînd de tot ce-a fost în vale.
Acolo lacrimi nu vor fi
nici lipsuri nici durere
Acolo vom uita de tot
Îl vom vedea cum glorios
Noi toți ce am venit
de pe pamînt, de jos
vom fi Mireasa Lui
Iar El cu Slavă și cunună
va fi Măritul nostru Mire,

Ne va conduce fericit
în fața cerului din Slavă
Și ne va prezenta că noi
suntem mireasa Lui Slăvită
prin Sîngele Lui răscumpărător
am fost spălați și transformați
ca să avem prin jertfa Lui
O Haină albă de mireasă
Si toți cei ce am suspinat de dor
după acea zi minunată
vom fi încununați
și răsplătiți de El
Trăind în acel nou Eden
Cu Domnul Isus sus în Slavă!

Amin!
Glorie lui Isus! ! !


《A. C Inspirația Divină》