Tu Doamne ești Tată

Tu Doamne ești Tată

Dumnezeule, Tu ești Părinte
Tu ai inima plină de bine.
Tu ești bunătatea întruchipată
De aceea, ne-ai arătat a Ta Față!

Ne-ai arătat inima ta de Tată
Cu durere pentru lumea pierdută,
O inimă prinsă între două zăvoare
Pentru Dreptate și pentru Salvare.

O inimă cu dragoste și bucurie de Tată
O inimă ce-n același timp e Dreaptă,
Împărțită-n dragostea pentru lumea creată
Și între dragostea pentru Fiul din Slavă.

Ne-ai învățat Doamne, ce bine-i să fii Părinte
Dar e o durere în inimă și-n întreaga ființă.
Atunci când răul atacă odrasla cea scumpă
Atacă și inima de părinte, ce iubește și rabdă.

Învață-ne Doamne cum acolo pe cruce
Privind spre pământ pe Fiul în durere
Ai împăcat dreptate și dragoste sfântă,
Împăcare de părinte și pedeapsă divină.

Învățăm de la Tine s-avem inimi divine
Inimi ce plâng și strălucesc pentru bine.
Inimi de părinți ce poartă durere de tată
Inimi de iubire ce poartă nume de mamă.

O, Doamne, când trecem și noi pe la cruce
Atunci când inima și totul în jur stă să se surpe,
Dă-ne puterea Ta de părinte și iubirea de Tată
Să vedem că dincolo de durere, biruința e-n Viață!

Simion Ioanăș