Orbul Bartimeu

Când prin Ierihon odată trecea Domnul - şi cu El
mergeau iarăşi ucenicii şi-o mulţime fel şi fel,
la ieşirea din cetate Bartimeu şedea cerşind.
Era orb - şi după Domnul el striga nădăjduind...
Ceilalţi îl certau să tacă, dar el şi mai mult striga:
- Fiul lui David, ai milă, vindecă-mi orbia mea...

Domnul S-a oprit, iar unii dintre cei cu el i-au spus:
- Îndrăzneşte şi te scoală, iată, te-a chemat Isus!
Orbul a sărit lăsându-şi hainele şi-a mers grăbit,
şi plin de-o credinţă sfântă, lângă Domnul s-a oprit.
- Ce doreşti? îi zise Domnul. Care-i lucrul ce l-ai vrea?
- Doamne, zise el. Ai milă, şi redă-mi vederea mea.
- Du-te, i-a zis Domnul... Fie după crezul ce l-ai spus.
Orbul şi-a primit vederea
şi-a plecat după Isus...

Caută să nu scapi prilejul
când aproape ţi-e Isus.
Strigă după El şi cheamă-L
până încă nu S-a dus.

Roagă-L şi tu ca şi orbul
cum vei şti mai dureros
căci în mila Lui cea mare
te va vindeca Hristos.