Moartea lui David

Iată-l pe David pe moarte, stând pe patul lui întins
şi pe Solomon urmaşul, el la suflet l-a cuprins
şi-nălţând spre Domnul ochii Duhul Sfânt l-a inspirat
şi-o cântare, cea din urmă, Domnului I-a închinat.

Iată psalmul cel din urmă al lui David care el
l-a nălţat spre Dumnezeul Cel Sfânt al lui Israel:
- Binecuvântat să fie Domnul Stânca mea în veac
El m-a întărit în toate câte El mi-a spus să fac
El m-a izbăvit de Saul şi de toţi ai mei vrăjmaşi
El a fost mereu cu mine întărindu-mi orice paşi
când mă-nconjura pierzarea şi credeam că sunt uitat
am strigat plângând spre Domnul şi El iarăşi m-a scăpat
căci văzut-a Domnul toată nevinovăţia mea
şi viaţa ce I-am dat-o orişicât mi-a fost de grea.

Cel ce-mpărăţeşte-n lume după cum vrea Dumnezeu
e ca zorii dimineţii ce cresc strălucind mereu
- măcar că nu-i astfel Doamne casa mea naintea Ta
legământul Tău cu mine mă va binecuvânta
- întăreşte-i pe vecie pe urmaşii mei pe tron
şi ajută-l ca şi mine să Te-asculte Solomon...

Binecuvântat e fiul
ce-are-un tată credincios
binecuvântat e numai
când urmează pe Hristos...