Gândul unei mame

Sunt mamă.
De vreți s-aveți probleme încercați!
De puii mei, vă rog, nu vă luați,
Eu i-am crescut cum am putut mai bine,
I-am educat cum am știut, nu mi-e rușine.
Eu știu că viața i-a lovit nedrept,
Iar dacă tu te crezi puțin deștept,
Întreabă o mamă dacă-i este bine
Când dai în puii ei fără rușine.
Eu i-am crescut cu bună ziua, mulțumesc
Și cu tupeu pot spune, îndrăznesc
Să-ți spun că i-am crescut doar eu și Dumnezeu,
Căci El mi-a dat putere de a fost greu.
De vrei să dai cu vorba în băiat
Gândește-te, pe al tău l-ai educat?
Eu nu te critic, nu vorbesc,
Dar doar atâta îndrăznesc,
Nu critica copilul unei mame,
Nu căuta povestea unei drame,
Mai bine roagă-te și fi mai bun
Că sufletul de mamă este scrum
Și doare când copilul e jignit
Chiar dacă pe alocuri a greșit.
Revin.
Vă spun cu sufletul de mamă,
Ia bine seama că de faci o rană,
Vei trece pe același drum, poate mai greu
Și vei striga și tu la Dumnezeu.
Te rog, nu-mi critica băiatul pe ascuns,
Vino și spune-mi tot ce ai de spus,
Vom lămuri ce e de lămurit
Și vom vedea de ce tu m-ai rănit.
Sunt mamă.
Nu imi trebuie nimic,
Am scris c-am ce am avut să zic
Sunt mamă de băieți, sunt fericită
Și aș vrea să fi și tu împlinită.
Eu îmi iubesc băieții foarte mult
Și știu că greu eu i-am crescut,
Dar știu că Dumnezeu nu i-a lăsat,
I-a ocrotit, i-a binecuvântat
Și eu cât voi trăi pe acest pământ
Îi voi purta în rugăciune și în gând,
Ei sunt băieții mei, nimeni ca ei
Te rog din suflet, de ei nu te iei.
Emilia Dinescu