Bivolaşul cu cercel

Bivolaşul cu cercel


Bivolaşul cu cercel
Este foarte plin de el
Că i-a pus măsa-n ureche
Un cercel fără pereche.

Iar când iese el din casă
Lui de nimeni nu îi pasă
Şi e tare-nfumurat
Că mămica l-a-nsemnat.

Bivolii îi dau bineţe
Şi mulţime de poveţe
Însă mica panoramă
Nu îi ia nici într-o seamă.

Le vorbeşte tuturor
Pe un ton poruncitor
E mereu pe ceartă pus
Şi vorbeşte cam de sus.

Pe colegii săi de joacă
El cu coarnele-i înţeapă
Şi strigă în gura mare
Că-i cel tare în parcare

Într-o zi când traversa
Fără a se-asigura
Fu cu totul spulberat
De un tir supra-ncărcat.

Doar cercelul a rămas
Ce la dus măsa acas'
Şi la toţi a dat de ştire
Că-i rămâne amintire

Şi la pus tocmai în cui
Undeva-n camera lui
Şi de el îşi amintea
Când în cameră intra.