Slujirea

Slujirea

Măslinii-n unduirea lor își clătinau rodirea
când într-o casă pe-nserat S-a-nfățișat Iubirea,
smerită, plină de splendori, și plină de candoare
S-a aplecat spre ucenici să-i spele pe picioare.

Iisus, Cel care a știut să ia în mâini ștergarul
și care a lăsat alin când se-ntețea amarul,
când Însuși El Se pregătea să urce spre jertfire,
El i-a slujit pe ucenici smerit, fără cârtire.

N-au înțeles ei acel gest, de ce chiar Domnul Mare,
S-a aplecat cu drag pe toți să-i spele pe picioare?
Și chiar și celui vânzător i-a arătat iubire
căci Dragostea e doar atunci când mergi către Jertfire.

Iubirea e venit din Cer smerită și frumoasă
și ne-a cuprins pe toți la Sân c-o dragoste duioasă
și nu-i iubire mai de preț și ruptă mai din soare
ca Cea care-a venit smerit' să spele pe picioare.

Azi este rândul tău să-ți pui o cruntă întrebare:
ești gata tu ca să slujești c-o Dragoste-arzătoare?
De vrei și tu să fii ca El, în mână ia ștergarul,
fii gata să slujești tăcut și să alini amarul.

De vrei să fii cândva cu El în Dulcea Sărbătoare,
apleacă-te ca și Hristos slujind pe fiecare
și lasă prin purtarea ta voința cea frumoasă
de a-i sluji pe frații tăi c-o dragoste aleasă.

Că nu-i cunună mai de preț și dulce pregătită
decât ca pentru cei ce au o dragoste smerită,
că-n Veșnicia lui Hristos - în Dulcea Sărbătoare
cel care-a fost în lume mic, în Ceruri fi-va mare.

@sclipiri. de. condei