Și lui Petru

Ziua-întâi a săptămânii. Merg femeile grăbite
Lui Isus să-I ungă trupul cu miresme pregătite.
Spre mormânt, pe când să-nceapă soarele a răsări,
Se-ntrebau: 'Dar oare piatra cine ne-o va prăvăli? '

Când și-au ridicat privirea, au văzut atunci mirate
Că deschis era mormântul, piatra dată la o parte,
Și un tinerel, în straie de un alb imaculat,
Le-a zis: 'Nu vă fie teamă, căci Isus a înviat.

Nu-i aici, priviți la locul unde trupul I-a fost pus;
Merge înaintea voastră, așa după cum v-a spus,
Deci duceți-vă de spuneți ucenicilor așa:
Vă așteaptă-n Galilea, și acolo-L veți vedea. '

"Și lui Petru", să îi spuneți și lui Petru neapărat
Că Isus Învățătorul dintre morți a înviat,
Și, cu mâinile străpunse, să-i ofere-n dar iertarea,
Îl așteaptă pe acela care-a săvârșit trădarea.

O, Isuse, Împăratul și Mântuitorul meu,
Trădător n-a fost doar Petru, trădător am fost și eu,
Dar în ziua învierii Tu la mine Te-ai gândit,
Și-onorând promisiunea, înainte mi-ai ieșit.

N-am să uit sublima clipă când m-ai reabilitat,
Cu o singură privire m-ai primit și m-ai iertat.
Mă închin cu reverență proșternut 'naintea Ta,
Tu ești Domnul Învierii, și ești Domn în viața mea.