Sarbatoarea trezirii

In tavalugul zilelor
Ce au trecut,
si a celor ce aveau sa vina
Ne pregateam de sarbatoare;
Dar El...
Satul de atatea praznice
ce le-am golit de sens,
La fel ca in vechime
Si-a revarsat mania peste omenire:
Nu pot sa vad nelegiurea
unita cu sarbatoarea...
Cine va cere astfel de lucruri
Ca sa-mi spurcati curtile?
Si ne-a inchis intre ziduri,
Pe care noi ni le-am zidit
Ca sa ne ridicam altare.
S-acum vedem
Ca n-avem ce sarbatori,
Caci noi,
L-am scos din noi
de mult afara;
Poate asa ne vom trezi
Ca sa vedem ca suntem goi,
Si inautru si-n afara.
Putea sa o faca mai devreme,
Aveam motive cate-n stele
Dar a asteptat... ca poate...
El striga acum
ca si atunci:
Spalati-va deci
si curatiti-va!