Răspunsul Tatălui Ceresc

Răspunsul Tatălui Ceresc

Ioan 3:16

16 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.


Vântul mână turma de nori albi, de pe cer,
Parcă-i păstor cu oi albe, în Israel,
Florile își ridică capul somnoros:
-Mai vorbește- ne de Domnul Isus Cristos!


Alergând multe zile, pe munți și câmpii,
Vântul mai suspină, privind spre veșnicii,
Și povestește unui crin alb, curios:
-"Am fost la Golgota, la Crucea lui Cristos.


Pe brațele mele, am dus, spre infinit,
O întrebare grea"De ce M-ai părăsit?"
Au răspuns norii, prin lacrimile lor,
Au răspuns fulgere, și săgețile lor.


A răspuns soarele, căci s-a ascuns în nori,
Prin cutremur, pământul striga "Ajutor!"
Au răspuns stâncile, și ele au crăpat,
Au răspuns și morții, la mulți s-au arătat.

Dar a treia zi, când noaptea zicea "Pace!",
O poartă, în ceruri, zgomot mare face,
Glasul Tatălui răsuna din infinit:
-"Isuse, Fiul Meu, Eu nu Te-am părăsit!


Din cer, trimit răspuns: "Stâncă, la o parte!"
Cântați slavă lui Isus, ceruri înalte!
Să fugă negura, să iasă Lumina,
Tu ești Salvatorul ce ridică vina!


Isuse, Fiul Meu, Eu nu Te-am părăsit!
L-am salvat pe Adam, și pe el l-am iubit!
Îți redau slava ce ai avut, aici, sus:
-Trezește-te, și vino afară, Isus!



Să nu uiți Adam, Eu ți-am dat Mântuitor!
Să umbli în Lumina Sa, micuț popor!
Strigați stelelor"Isus, fii lăudat!"
Cântați, îngeri din cer,"Cristos a înviat!"