Prinderea lui Isus

Iată Iuda vânzătorul cu aprozi şi cu soldaţi
au venit căutând pe Domnul şi pe-apostolii-nfricaţi.
El ştia de Ghetsimanii căci şi el fusese-ades
în acel loc sfânt anume pentru rugăciune-ales.

Domnul le-a ieşit 'nainte şi le-a zis:
- Pe cin’ căutaţi?
- Pe Isus Nazarineanul, - I-au zis ei înfioraţi.
- Eu sunt, - le-a zis El - şi-atuncea la pământ toţi au căzut...
Însă Iuda le-a dat semnul, - ticălosul lui sărut
cuprinzându-L peste umeri ca să poată fi legat,
ei au înţeles, - iar Domnul Mâinile Şi-a-mpreunat.

Petru însă într-o clipă sabia scoţând fricos,
la un rob anume Malhu, i-a tăiat urechea jos.

Domnul însă vindecându-l i-a zis:
- Petre, nu aşa...
Cine sabia va scoate, va pieri ucis de ea...

Orişiunde este-o jertfă,
va fi şi un vânzător,
însă vai de-acel prin care
vine ceasul pierzător.

- Orişice păcat mai poate
fi iertat în lume jos
însă-n veci nu au iertare
vânzătorii lui Hristos.