Martor învierii

În vasul meu cel de pământ
Mai toarnă-mi Tu, Isuse sfânt,
Uleiul Tău înmiresmat
Să fiu mai bun şi mai curat.

Tu-ai înviat şi poţi să-mi dai
Lumini şi bogăţii din Rai,
Şi-aripi de rugă şi de dor
Prin Duhul Sfânt Mângâietor.

Zăceam cândva sub lespezi mari
Şi jefuit ca de tâlhari.
Dar când ca mort gemeam răpus
Din bezna grea m-ai scos, Isus.

Mi-ai dat şi-mi dai mereu puteri
Din harul sfintei Învieri
Să-Ţi fiu în lume martor viu
Precum e oaza în pustiu.

Ca Magdalena cea dintâi
Te rog şi eu acum: Rămâi!
Să nu mi-ajungă visul scrum
De nu mă însoţeşti pe drum.

Sunt ucenici descumpăniţi
Mai mult de-acest pământ lipiţi.
N-au râvnă pentru lucrul Tău,
Nu ştiu ce-i bine, nici ce-i rău.

Bolnavii-n necredinţă zac.
Nu-i nici-o milă de sărac,
De tânăr sau de cel bătrân …

Atâţia împietriţi rămân.

Te aşteptăm să vii pe nor
Căci tot ce-n lume-i trecător
E ca o piatră grea de dus
Pe calea Ta, iubit Isus.

Tu-ai înviat şi piatra grea
O spulberi azi din calea Ta.
Dar cauţi martori credincioşi
Şi ucenici evlavioşi.

Isuse, vino printre noi
Când suntem disperaţi şi goi.
Şi toarnă Duhul Tău din nou
Cu-al dragostei dintâi ecou.

O, Mire scump ce vii ca Domn
Trezeşte-i Tu pe mulţi din somn,
Pe cei ce dorm ca-n Ghetsimani
Înspăimântaţi de noi duşmani!

Când unii azi Te părăsesc
Eu Te aştept şi Te iubesc.
Ridică noii lucrători
La lucru să-i trimiţi din zori!

Şi toarnă-n ei iubirea Ta
Să nu cedeze-n lupta grea,
Să-ţi fie veşnic devotaţi
Ca ucenici adevăraţi.

Înflăcărează darul sfânt
În vasul meu cel de pământ
Doar pentru Tine să trăiesc
Isuse, Miel dumnezeiesc!