Manifest

Noi suntem fiii Învierii
Smulşi pe vecie din mormânt
Şi Primăvara primăverii
Vestim întregului pământ.

Cristos prin Duh ne e Păstorul
Ducându-ne spre zori de zori
Să ne-ntâlnească viitorul
Cu prospeţimea de splendori.

Lăsându-ne jalnicul nimeni
O viaţă nouă nou trăim
Pe crucile-adâncite-n inimi
Noi răstignirea o citim.

În Viaţă ne-a-mbrăcat Credinţa
Înaripându-ne cu zbor
Să treacă aripă fiinţa
Prin Ţara veşnicului dor.

Dor de sinţenie şi Lumină,
De-nţelepciunea lui Isus,
De înţelegere deplină
A-Mpărăţiilor de sus.

În trai senin de Libertate
Gândim, visăm şi cuvântăm
Puterea Dragostei de frate
În inimi sincere purtăm.

Purtând Cuvântul nu cu gura,
Ci-n slova aspră de proroc,
Înveşmântaţi cu armatura
Vom trece şi potop de foc.

Ni-i dat aşa, aşa-nţelegem
În duh, în suflet şi în gând
Eliberaţii de sub Lege
În Înviere triumfând.

Păşi-vom astfel prin milenii
Totali ai Domnului soldaţi,
Senine rugăciuni eterne,
Creştini de Viaţă înălţaţi.