Golgota

Golgota, dealul suferinței, dealul însângerat
Unde Tu, Isuse, în chinuri ai urcat
Ai purtat pe umeri al nost' întreg păcat
Și ca un miel de jertfă ai fost sacrificat.

Golgota, dealul care mărturie ne-a stat
Atunci când pe-o cruce bătut Te-au ridicat
Se-aud și-acum loviturile ce palma Ți-au săpat
Dar Tu ai tăcut și pentru noi ai răbdat.

Golgota, dealul unde mulți s-au adunat
Să vadă curioși cum Se stinge un Împărat
Între doi tâlhari, ce soarta ei și-au meritat
În loc de apă, oțet să bei Ți-au dat.

Golgota, dealul unde pe toți frica i-a apucat
Și de lângă Tine, speriați ei au plecat,
Lăsându-Te singur precum un vinovat,
Uitând chiar și dragostea ce ei Ți-au jurat.

Golgota, dealul ce cumplit s-a cutremurat,
Atunci când Tu, Isuse, suflarea Ți-ai dat
Au rămas cu toții cu capul jos plecat,
Zicând: Acesta era Fiul Sfânt cu adevărat.

Îți mulțumim, Isuse, că Tu ne-ai salvat,
Murind pentru noi, ne-ai răscumpărat.
Dragostea Ta imensă ce ne-ai arătat
Cu Tatăl din cer, în veci ne-a împăcat.