Domnul meu, Cel răstignit pe cruce

Domnul meu, Cel răstignit pe cruce,
Care-atâta suferință ai răbdat,
Durere, chin, ocară, cumplită moarte,
Dar a treia zi... ai înviat!

Te-au urât, Te-au țintuit pe cruce,
Te-au înjosit mai mult ca pe tâlhari,
Te-au răstignit, Te-au biciuit ‘nainte
Cu bice, cu cârlige de metal! ...

Haina de purpură, cununa otrăvitoare,
Plecăciunile unui norod tulburat...
O Doamne, Împăratul mântuirii mele,
Câtă suferință, pentru mine ai răbdat!

Și eu, străin eram atunci de Tine,
Și vina mea, și-a lor, Te-a apăsat,
Căci păcatele mele, le știai ‘nainte,
Și de mânia Tatălui, Doamne, m-ai salvat!

Căci Tatăl este bun și drept în toate,
Pentru păcate, moarte-am datorat,
Și Tu, ai plătit cu moartea Ta, Isuse,
Și pentru primul, și-ultimul meu păcat!

Tu ai luat pe Tin’ blestemul Legii,
Suferințele noastre, le-ai purtat...
Și neputințele și bolile noastre! ...
Iar prin rănile Tale... ne-ai și vindecat!

Treziți-vă oameni, treziți-vă popoare!
Pentru noi a murit un Împărat!
Fără să aibă El nicio vină,
Dar pentru noi, ca Jertfă a fost dat!

Și Împăratul acesta, nu este oricine,
E Fiul Sfânt al Dumnezeului din Cer!
Autorizat pentru-a noastră salvare...
Cuvântul întrupat: Emanuel!

Tatăl făcuse planul acesta mare,
Căci, cu dragoste ne-a privit din Cer,
Dar trebuia să ne spele de păcate,
Prin Sângele divinului Miel!

Noi am fost, doar noi am fost de vină,
Pentru toată suferința lui Isus!
Noi I-am bătut și cuiele în palme,
Noi L-am răstignit pe cruce sus! ...

O Doamne, Tată! ... Mai iartă, drag Părinte,
Mai iartă cumplitul nostr’ păcat! ...
Recunoaștem, că-n locul nostr’ murise,
Fiul Tău… al nostru Împărat!

„O, iartă Tată, mai iartă-i odată,
O, iartă-I, căci nu știu ce fac!”—
Ai mijlocit și-atunci pentru mine,
Și pentru toți, al căror vină ai purtat!

Doamne Isuse, cuvintele-s puține,
Și-oricât am regreta, suntem tot slabi! ...
Dar Tu Isuse, ești Sfânt și ești puternic,
Căci toată puterea, Ție Ți S-a dat!

Trezește-ne Te rog, Doamne Isuse,
Căci Tu ești Viu, din morți ai înviat!
Trezește-ne, să țintuim pe cruce,
Firea noastră, ce ne-ndeamnă la păcat!

Căci nepăsarea e, o scump Isuse,
Marea noastră vină și păcat! ...
Ajută-ne, să ne-nrolăm în luptă,
În frunte cu al nostru Împărat!

Să învingem orice rău prin bine,
La această luptă ne-ai chemat!
Să înălțăm steagul biruinței,
Trăind în dragoste, cu-adevărat!

Căci Dragostea a fost răstignită,
Dar Dragostea, a și înviat,
Și Dragostea în veci de veci trăiește,
Și Dragostea... la viață ne-a chemat!

Isus e Viu! În veci de veci trăiește,
Alfa și Omega este El,
Și orice om – oricine el s-ar crede –
Va sta în fața lui Emanuel!

El va judeca întreg pământul,
Isus, Cel condamnat și înviat,
El, care-ți cunoaște tot trecutul,
Și care este Veșnic Împărat!

Veniți la El, veniți la El popoare,
Cât încă nu-i Judecător,
Veniți la El, cât încă se mai poate,
Căci El e-al nostru Salvator!