Descendență (inițial sub titlul Revolta unei maimuțe)

Descendență

Odată, o maimuță
Din neamul anecdotic,
Venind la sfat pe-o creangă
De arbore exotic,
A zis: "Atențiune!...
Sunt foarte afectată
Ca circulă o vorbă
Deloc adevărată:
Că omul ar descinde
Din buna noastră rasă!...
Însăși ideea-aceasta
Îmi pare odioasă!
Ați pomenit vreodată
Divorțuri printre noi?
Copii lăsați pe drumuri
Sau strigăt de război?
Cine-a văzut în hoardă
La noi bolnavi mintali,
Drogați, lacomi de-avere
Sau homosexuali!
Escroci, bandiți, gherile
Sau vreo tutungerie?...
În neamul nostru nobil,
Nu vezi așa prostie!

Noi n-avem mafii crude
În stirpea noastră-aleasă
Nici teroriști, nici dogme,
Nici luptele de clasă...
Cât am bătut eu jungla,
Scuzați,n-am observat
În obștea maimuțească
Cocotier privat!?
Nici paznici și nici garduri,
Nici pui murind de foame
Sau omorâți în taină
De-așa-zisele mame!...
Nu veți vedea vreodată
Cât soarele și luna
O minte de maimuță
Dospind în ea minciuna!
Și iată înc-un lucru
Din lumea mea de jos:
La noi nu se întâmplă
Război religios!
Nici sfinte inchiziții,
Nici libertăți în lanțuri
Nici chefuri după care
Să ne culcăm prin șanțuri,
Nici ordini mondiale,
Nici naționalism
Și nici vreo îndoială
Ce duce-n ateism...
E-adevărat că omul
S-a coborât la noi
Dar știți? Fiți rezonabili,
N-a coborât din noi!

De când se știe neamul
Maimuțăresc pe veci,
Niciunul dintr-ai noștri
N-a luat bilet la meci!...
Niciunul nu conspiră,
Noi n-avem vânzători
Cum se întâmplă-adesea
La ei în adunări!
Vă spun, metamorfoza
Nu face două boabe,
Bețivii lor adesea
Îi vezi în patru labe!
Noi ne-ndreptăm spinarea
Iar ei se cocoșează,
Vorbind de creațiune
Îi vezi că aiurează...
Își pun doar etichete
De filozofi sau capi,
De oameni de știință
N-ai loc, nu mai încapi

Evoluționismul
Îi duce-n degradare,
Din doi ce-s împreună
Unul se vrea mai mare!
Cine-a văzut nevastă,
Vreo fată sau nepoate,
Umblând dintr-ale noastre
Jumate dezbrăcate!?...
Vă spun că mi-e rușine
S-aduc o atestare
Că omul ar descinde
Din tagma noastră mare!
Nici măcar teoria
Cea cromozomială
N-atestă erudiția
Și o găsesc banală!
.........................
Și-n timp ce-și spunea spiciul
Maimuța mai cu zel,
La sfat se adunară
Maimuțe fel de fel:
Veniră pe familii,
Pe rase,pe culori,
Tot felul de maimuțe
De te prindeau fiori...
Și au votat cu toate
'Ntr-un glas, într-o cadență
Să nu îl recunoască
Pe om ca descendență!...
.............................
Și-acuma se-nțelege
Că-i doar o anecdotă,
Pe care niciodată
Un om nu o adoptă.
Niciunul din mulțimea
Ce suntem adunată,
Maimuței nu-i conferă
Dreptul să-i fie tată!...
Și-acuma dați-mi voie
Să mă exprim și eu:
Eu recunosc ca tată
Numai pe Dumnezeu!
Doar El e Creatorul,
E autonomia,
Să nu ne fure nimeni
Doar cu filozofia!

Proveniența noastră
A fost și-o fi mereu:
Noi suntem descendenți
Direct din Dumnezeu!

Amin Chicago-2006
George Petre

Aveti ceva de comentat?
Scrieti mesajul mai jos va rog!

p.s. Acum puteti avea acces si la poeziile
"Telefonul" , "Internetul" si altele...din volumul "LUMINITA". Daca ati citit poezia lasati-mi un scurt comentariu cu parerea dumneavoastra!
Multumesc!
Autorul.