Dar a venit momentul sfânt

Soldați în noapte, și cu flăcări,
Se-apropie încet, de Tine. .
Tu, suferi în tăcere, încă.
Durerea ta e-așa adâncă,
Nimeni nu poate s-o alune. .

Te rogi, în suferință, Doamne
In bezna nopții - ntunecate
Iar cel, care Ti-a fost ca frate,
Acum te vinde. Îi e foame,
De 13 arginți, abia așteaptă
Ca printr-o cale mai nedreaptă

Să - ți dea, Isuse, sărutare.. . Durerea Ta, e-așa de mare
Mai scumpa, decât orice faptă.. . Chiar și pe el, l-ai fi iertat
De-ar fi venit smerit la Tine
Căci Tu iubești, Tu ierți pe-oricine
De se căiește de păcate.

Dar, a venit momentul sfânt,
Când trebuia, sa fii luat.
Asa cum ești, nevinovat. .
Asa cum ești, zdrobit. . Înfrânt. .

Te-au luat acum, ca să Te ducă
Pe drumul crucii, mai întâi.
Dar, și ales, ca să rămâi.
Nu Ți -ai dorit s-o iei la fugă,
Cum ucenicii Tăi făcură. .
Tu, ne-ai iubit fără măsură.

O cruce grea, Ți-a fost rasplata
Dar nu era măcar deajuns.
Cu lovituri ca și săgeata,
Câte batjocuri, Te-au străpuns. .
ȘI - al Tău pahar, tot n-a fost gata.

Dar, oare cum ți - a fost calvarul?
Erai obișnuit cu greul.
Te-a plâns atunci, chiar și ateul
Căci, a simțit și el, amarul.... Îți mulțumesc pentru durerea
Prin care, ne-ai schimbat destinul
Era amară, ca pelinul,
Dar, devenind dulce ca mierea.

ȘI în sfârșit, ești viu. Ești viu! ! !
Trăiești în sufletele noastre,
Nu te cuprind marile - albastre
Nici cerul larg, cel argintiu
Ajută - ne, să ne-amintim,
De învierea Ta, mereu
Nu doar la Paști, nu doar la greu. .
Cu pentru veci, sa Te iubim.