Cel mai frumos dintre pământeni

Cel mai frumos dintre pământeni

Prima venire a lui Isus,
A fost întâmpinată de unii cu ostilitate,
De alţii cu dezinteres,
Deoarece privirile erau atrase,
De oamenii de mare succes,
De împăratul roman,
Sau de Irod "marele" conducător,
Care erau pe buzele tuturor.

Deşi era Fiu de Împărat
Deşi era Cel mai bogat,
Cel mai frumos dintre pământeni,
S-a născut în anonimat,
Dându-ne astfel,o lecţie de modestie,
Celor ce trăim azi în trufie!

A ales să Se nască într-o familie săracă,
Nu într-un palat împărătesc,
Unde oamenii benchetuiesc,
Şi pe Dumnuzeu nu-L iubesc.

Dispreţuit şi părăsit de oameni,
Om al durerii,obişnuit cu suferinţa,
A ales conştient umilinţa,
La ai Săi a venit,
Dar ai Săi nu L-au primit,
Ba mai mult,L-au şi răstignit!

Dar El ca Un Miel dus la altar,
N-a scos niciun murmur măcar,
Căci tocmai pentru aceasta venise,
Să fie sacrificat,pentru al nostru păcat,
Pedeapsa care ne dă nouă pacea,
Şi care ni se cuvenea,
Trebuia să cadă asupra Sa!

Nelegiurea noastră,a tuturor,
A căzut peste Mântuiotor,
Căci Domnul a găsit cu cale,
Să-L zdrobească prin suferinţă,
Să să-L supună la cea mai grea umilinţă,
Fiind aşa de schimonosit,
De-ţi întorceai faţa de la El,
Dar El pe toate le-a îndurat,
Căi era Jertfa pentru păcat,
Prin rănile Sale suntem tămăduiţi,
Şi prin Jertfa Sa,suntem mântuiţi.

Doar un tâlhar L-a încurajat,
Şi sufletul Său S-a înviorat,
Căci în locul lui vedea un popor,
Ce-L aştepta cu nerăbdare,
În ziua revenirii Sale!

15.10.2013
Cornel Jigău