Ce v-am făcut Eu vouă

Ce V-am făcut Eu vouă, oițe a-mele?
De M-ați acuzat de fapte grele?
Eu, Păstorul vostru blând și bun!
Dar voi care ați spus că sunt un mare om nebun
Și care de multă blasfemie Eu dispun!

Ce V-am făcut Eu vouă, oițe a-mele?
De-ați vrut să-Mi ștergeți chiar și urmele?
Când pe-o punguță de câțiva arginți, voi M-ați vândut
Ca să fiu bătut!
Ș-apoi de multe suflete, făcut un prefăcut!

Ce V-am făcut Eu vouă, oițe a-mele?
De moartea Mi-ați dorit, chiar și-n cap punându-Mi spinele!
Și v-aţi bucurat când Eu am suferit
Când trupul de mare suferință a pătimit
Și de răni acoperit!

Ce V-am făcut Eu vouă, oițe a-mele?
Când scut voi ați avut, chiar însumi palmele!
Când cu mare drag, Eu pe pământ am venit
Și viața veșnică V-am dobândit,
Și dragoste V-am răspândit!

Ce V-am făcut Eu vouă, oițe a-mele?
Când din casa voastră voi M-ați izgonit, ștergându-Mi chiar și urmele
Spunându-Mi că sunt un mare mincinos
Și sunt condus de un Duh atât de veninos
Și deloc un Rege Prețios!

Ce V-am făcut Eu vouă, oițe a-mele?
De-ați strigat cu toții în cor " -Noi nu te vrem Păstorule"!
Ați respins iubirea pură și adevărată,
Ce pentru voi era păstrată
Ca să vă dea o inimă curată!

Ce V-am făcut Eu vouă, oițe a-mele?
De Mi-ați respins toate cuvintele?
Când în ele sta tot adevărul
Unde îl găsești pe Creatorul
Ce-n fiecare zi ne duce dorul!

Ce V-am făcut Eu vouă, oițe a-mele?
De Mi-ați străpuns chiar și coastele?
Dorindu-vă ca de Mine voi să numai auziți
Și faptele Mele să nu le mai primiți
Ca voi să fiți în toate diferiți!

Ce V-am făcut Eu vouă, oițe a-mele?
De vi s-au răcit pentru Mine Sentimentele?
Și doriți ca uitării voi pe Mine să Mă dați
Să numai fiți ai Mei copii,
Și cu Mine în cer la Răpire să zburați.