Grădină de flori

O casă umplută de dragoste sfântă
E ca o frumoasă grădină de flori
Udată mereu din fântâna adâncă
Ce apă primește din Sfântul izvor.
Un Soare etern peste ea strălucește
Cu razele-i calde în dulci mângâieri
Și-n floarea frumoasă și pură ce crește
Îi vezi Creatorul, pe Tatăl etern.
Frumoasa grădină mereu se deschide
Să intre pe poartă al ei Grădinar
Iar dupa ce intră, la loc se închide
Să nu-i treacă nimeni sfințitul hotar.
Căci numai Isus, Grădinarul iubirii
E cel care poate să intre în ea,
Doar El se-ngrijește de viața grădinii
Și nimeni, nicicând, nu i-o poate lua!
Sub mâna-i divină cresc crini și pansele
Narcise, bujori și-nfocați trandafiri,
Zambile, garoafe, gladiole, lalele
Și flori în cascade ce lin se deschid.
Parfumul iubirii inundă grădina
Curată, udată-ngrijită de El
Și-n zeci de culori se răsfrânge lumina
Adusă de raze în micul Eden!
Așa e o casă cu dragoste sfântă,
Grădină de flori cu parfum de etern
Acolo e Domnul cu mâna Lui blândă:
Când intră-n gradină te simți ca în cer!
Vă fie dar casa de dragoste plină
Precum o frumoasă grădină de flori
Udată mereu din fântâna divină
Cu apele-i limpezi din Sfântul izvor.
Un Soare etern peste ea strălucească
Iar florile scumpe să crească spre cer
Și El, Grădinarul, cu drag să-ngrijească
De-ntreaga grădină, colț mic de etern!