Zilele Creației

La început, a fost cuvântul
Ce strălucind pornise gândul
De-a face viață și lumină
Și-un univers, fără de tină.

Chiar înainte de-a crea (Bara)
Ce n-ai putea în gând strângea,
A fost un unic Dumnezeu,
Atotputernic... viu mereu.

Întâia zi făcuse cerul, Gen 1:1
Pământul gol, pustiu și greu,
Acoperit de-abis, de ape Gen 1:2
Și adâncimi, întunecate.

Un vânt brăzda întreg cuprinsul Gen 1:2 b
Și luminând privea întinsul
Ce n-a avut vreun răsărit
Și nici apusul definit.

Atunci, se auzi cuvântul: Gen 1:3
Lumina-i bună, vreau să fie!
O despărții atunci de noapte Gen 1:4
Și-o dimineață, fu aproape. Gen 1:5

A doua zi a zis:
Să fie o întindere, o canopia (Boltă cerească) Gen 1:6-7
Și-a despărțit apa de ape,
Pân’ la potopul de aproape.

A treia zi, strânsese apa Gen 1:9
Ducând pământului verdeaţa,
Dar şi sămânţa ce dă viaţă Gen 1:11
S-aducă rod și altă-dată.

A patra zi, luminători, Gen 1:14
Priveau zâmbind către pământ
Și despărțeau ziua de noapte
Veghind, la ce e dedesubt.

Astfel, a fost o zi și-o noapte
Și măsurând timpul trecut
Îl adunăm în ani și ere, Gen 1:14b
Atât cât Domnu-a hotărât.

A cincea zi, viețuitoare, Gen 1:20-23
Încep să mișune prin ape
Și înaripate zbor spre cer
De Domnul binecuvântate. Gen 1:22(Prima binecuvântare)


O seară și o dimineață Gen 1:23
Luminătorii vin pe rând,
Iar Dumnezeu, în ziua a șasea
Lucrează iarăși pe pământ.

Tot felul de viețuitoare Gen 1:24
Făcuse după soiul lor,
Chiar vite, fiare, târâtoare
Umpleau pământul... cândva gol.

Apoi... o hotărâre mare Gen 1:26
Era cuvântul ce-l rostea:
Să facem om, Adam și Eva,
Cu-al nostru chip, va semăna!

Să stăpâniți întreg pământul
Căci Eu va binecuvântez, Gen 1:28
Vă las și hrană ce dă rod Gen 1:29
Să n-aveți griji, de nici un fel.

Trecură cele șase zile
În care Domnul a lucrat
Iar ziua a șaptea ce-a urmat Gen 2:1-3
A fost, când Dumnezeu a stat.

Uitându-se la ce-a creat
Văzu că toate-s foarte bune Gen 1:31
Și-atunci deplin satisfăcut
Sfinții ziua când se-odihnise. Gen 2:3