Zadarnic

Zadarnic

Zadarnic ne-mpărțim mereu
În religii, secte și în culte,
Când lângă Domnul Dumnezeu
Nu vrem să stăm în vârf de munte.

Astăzi din tot cuvântul scris
Luam ce vrem, și ce ne place,
Și mulți de Domnul ne-am dezis
Și n-avem tihnă, n-avem pace.

Ne-am alipit de-nvăţături
Ce sunt străine de Scriptură,
Și-n vas de preț, purtăm lături,
Uitând de sfânta-nvățătură.

A fost trasată doar o cale
Ce duce sus, spre cerul sfânt,
Pentru toți cei ce trec prin vale
Și pribegesc pe-acest pământ.

O cale-ngustă, presărată
Ades, cu spini și bolovani,
Dar de Isus Cristos trasată;
Acuma-s două mii de ani.

Lasă Doamne, peste noi,
Dragostea-Ti desăvârșită,
Când satan urlă ca un leu,
Vrând cu orice preț să ne înghită.

El este viața și adevărul
Calea care duce-n sus,
Să putem moșteni cerul;
Doar El e poarta, El, Isus.

Iar de nu vii pe-acestă cale,
Odată ai să regreti amarnic,
Căci vei rămâne jos în vale,
Şi atuncea, o să plângi ... zadarnic.

Dinu Ciolte
27-03-2015