Zacheu

"cand vei auzi un vuiet de pasi in varfurile duzilor, atunci sa te grabesti, caci Domnul merge inaintea ta..."
(2 Samuel 5:24)

Din dud in dud, din om in om, se raspandea un zvon:
"Trece Isus din Nazaret astazi prin Ierihon"
De prin ograzi dosite, urmand al zvonului temei,
Ieseau duium pe uliti batrani, copii, femei.
Sufla-ndarat un vant molatic, finicii-si pendulau tulpina
Iar soarele cernea prin ramuri, filtrand magic lumina.
Tras de vartejul gloatei, cu statu-i de pigmeu,
Se indarjea sa-si faca loc si vamesul Zacheu.
Tzinti la margine de drum un dud stufos si-nalt
Si iute se urca in el c-un strengaresc si sigur salt.
Ajuns deasupra tuturor, scruta peste multime,
Prin broderii de frunze, spre-alaiul care vine.
O ceata de pescari sarmani, trecand catre Ierusalim
Si-n fruntea lor - un Rabi necunoscut, strain.
Cu parul flamura in vant, cu ochii de cobalt si vis,
Parea un Crin suav cules din vai de Paradis.
Isus venea, plutind usor, ca fulgul prin azur
Si-o muzica divina, El raspandea in jur.
Privea duios, cu bunatate si adasta cuminte
Spre cei ce Il intampinau, cazandu-I inainte.
Ca un refren in mii de inimi sporea euforia
Si chiote pruncii scoteau:"Slavit fie Mesia".
O clipa-i liniste adanca, torentul parca se opreste
Si indreptand privirea-n sus, Isus in dud priveste.
Si parc-o mana nevazuta, tot dudul rascoleste,
Iar inima-n Zacheu, sarmana, ca maiu-n piept izbeste.
Desi stufoase ramuri l-ascund ca o perdea,
Isus ii stie viata asa cum este ea:
Gandul si inima, vesmantul, toate ii sunt patate
De lepra silniciei, de jaf si strambatate.
Fiori de groaza il cuprind, fruntea si spatele-i asud:
"Vai, cine l-a starnit din vama si l-a suit in dud?"
De-ar fi ramas acasa, in scripte absorbit,
N-ar fi stiut o lume cat e de ipocrit.
Oh, de-ar cadea in tina si tina sa ramaie...
Dar dintr-o data-o voce-l trezi din reverie:
"Zachee, da-te jos si nu intarzia,
Caci Ceru-ntreg de astazi ramane-n casa ta
Nu-mi respinge iubirea de bun Nazarinean,
caci si tu esti de astazi un fiu al lui Avraam."
Starnind rumoare-n obstea de farisei si fameni,
Zacheu ceda iubirii Pescarului de oameni:

"O, Doamne, chiar de astazi, vreau sa raman al Tau,
Sa-ndepartezi din casa-mi, Tu Insuti, tot ce-i rau.
Si de-am nedreptatit pe unii, pe altii de i-am jefuit,
Dau indarat Stapane, nu cat am luat, ci impatrit.
Avutu-mi pe din doua cu cei saraci l-impart,
De Tine-n veci, o, Rabi, eu nu ma mai despart.
Si-n marea sarbatoare din Cer, in Empireu,
Sa-ti amintesti o, Rege, de vamesul Zacheu."

........................................................................
De-atunci suira mii de trepte pe-al timpului cadran,
Splendoarea multor generatii s-a risipit in van.
Tresar ca niste umbre cetatile desarte,
Ramase ca simboluri, intr-o eterna carte.

Prin vastul lumii Ierihon, in miez de noapte se aud,
Aceiasi pasi ai lui Isus, trecand din dud in dud...

13-17 Septembrie 1988