Vreau nevasta priceputa!...

Vreau nevastă pricepută! ! !

Doi burlaci aveau... dispută,
Pe motiv, că, nu știau,
Cum arată o nevastă... pricepută...
Unul dintre ei... mai tare...
Îi facu portretizare.

Iaca, dânsul ce a zis,
Apoi, eu, mai jos, am scris:

„Că- i inaltă, că- i măruntă,
Că- i frumoasa, că- i urâtă,
Vreau sa fie... pricepută! ! !
Pricepută? Dar la ce?... Să facă- n casă orice! ! !

Nu- mi place s fie toantă
Și să se dea importantă...
Vreau să fie politicoasă,
Nici prea slabă, nici prea grasă
Să mute mobila- n casă...
Și să dea cu măturoiul
Și- apoi, sa ducă gunoiul...

Trebuie sa mă iubească,
Să știe cum să gătească,
Totul să fie gustos!
Să n- ajung... piele și os...

S- am cămașile scrobite
Și hainele potrivite,
In oglindă când privesc,
Pe mine, să mă iubesc!

Eh... să vă spun in continuare,
Cum să fie, când ieșim la o plimbare...

Păi, cu mine, tină pasul,
Când o plimb prin tot orașul,
Impreună să- i dăm... bice...
Căci nu- i trebuiesc... varice.

Trebuie să se tină bine,
Neprivind pe la vitrine,
Să nu- i ardă de prostii,
Să vrea prin cofetării...

Trebuie să se căleasca...
De vrea, cu mine... să trăiască! ! !

Vreau sa fie antrenată,
Pregatită pentru viață,
S meargă... zilnic, la piață,
La serviciu... " neapărat! ! !
Ah, Doamne, ce minunat,
Că nu- s femeie... ci bărbat!

Vreau nevastă pricepută,
Când greșesc, eu, să stea... mută!
Eu doresc să- mi fie bine,
Să nu dau vina pe mine...
Deci, atunci, când eu greșesc,
Pe ea o- nvinovățesc...
Căci, de la Adam incoace,
Am văzut c- așa se face.”

Și așa cum el visa,
Printre crengi de pom, privea...
Și pe când privea- n înalt,
Călcă- ntr- o groapă din asfalt...
Căzut, zăcea întins pe spate,
Trezit la realitate.

O- ntrebare- i sta in minte,
Când zăcea pe jos... cuminte:
" Oare, când o să mă cunoască,
Va putea s mă iubească?"

Celălalt, ce sta- n tăcere,
A oftat si zis: „ Ehei...
Ma băgași cam la idei!
Nu cred că gândiși prea bine...
Sigur va fugi de tine! ! !"

Mihăiță Ana