Vinovat ......c-a iubit

Vinovat c-a iubit

Ce enigmatică pare iubirea cereasca
Cand loc intr-un suflet nu-si are sa creasca ,
Ce ciudăţenii stupide-i relevă
Omului care un loc nu-i rezervă.
Pe cat se consumă pe-atat de trădată
Făcand numai bine tot ea-i vinovată.

Umbrar sa le fie in arsita verii,
Caminul cel cald in troznetul iernii.
Iertare ,putere si viata de-ar da,
Argintii infami mereu vor trada .
Faclie in noapte ,lumina pe cale
Si-atunci odiosul da vina pe soare .

Splendori de-ar aduce aceluia care
Sa vada? nu stie ,s-audă? nu pare.
Chiar glorii cereşti, de sus să coboare
Căci cei ce-s mişei o prind în piroane .
De-acolo să strige la ei că-i iubeste
Si ei totdeauna o vină-i găseşte.

-„O iartă-i Parinte „Isus a grăit
Şi vina i-au pus :Vinovat…… c-a iubit.


Popelea nelu