Vino la Dumnezeu!

Într-o lume care parcă zici că e a nimănui,
Într-o lume-n care-amarul nu mai ai cui să ți-l spui,
Într-o lume de bariere, distanțări și izolare
Într-o lume îngrozită ce speranță nu mai are,
Te întrebi și tu ca alții: "încotro ne îndreptăm? . .
Suntem bărci doar în derivă, înspre ce țărm navigăm?"...
Vrei să știi iubite suflet de ce ți-e atât de greu?
Pentru că nu ai speranță în eternul Dumnezeu!
Eu mi-am pus în El speranța, frica-n urmă am lăsat:
Poate lumea să se surpe, sunt în cer asigurat!
Pentru mine se deschide poarta-n ceruri după moarte
Sau poate chiar și mai iute voi zbura spre cer în noapte!
Ori că viața se sfârșește, ori că plec sus prin Răpire,
Pentru mine e speranță pentru veci, în fericire!
Nu ai vrea să ai nădejde în ceva nu se surpă,
Nu ai vrea să ai sus parte de o moștenire sfântă?
Dacă vei primi ofranda mântuirii vei trăi
Chiar dacă tot ce-i în lume în abis s-ar nărui!
Prin Hristos, prin jertfa sfântă tu în slavă ai intra,
Dacă chiar de azi 'nainte viața ta Lui ți-o vei da!
Dacă vrei să îți știi sensul, fă un pas doar, nu e greu:
Te așteaptă mântuirea, te așteaptă Dumnezeu!