Vesnicia

Vesnicie, de unde vii si cine spui ca esti
Si asa continuu razbati si dainuiesti?
Cine ar putea, vreodata, sa-nteleaga
Care-ti este vârsta ne-nceputa, întreaga?

Cine esti perpetuu - enigma ne-nteleasa -
De lasi în univers atâta nebuloasa?
Asfel de-ntrebari din vremuri vechi s-au pus,
Lasând o lume-ntreaga sa-astepte un raspuns!

Tarâmurile tale sunt fara de sfârsit,
Venind din infinit tinzând spre infinit.
Lasi în urma - doar dâre de crâmpeie -
Pierzându-se prin spatii astri si Lactee.

Raspunsul îl gasim în Cel ce te-a întins,
Asa cum este El, Maret si Necuprins.
El este Vesnicia, Acel far-de-nceput
Eternul care tine tot ce-a conceput.

In El avem viata - scapati de cea inferna -
Smulgându-ne din hades spre slava Sa eterna.
Fiindca har ne-mparte cu multa darnicie,
Iar cu Necuprinsul sa fim si-n vesnicie.

Dorim întotdeuna în Necuprins sa fim
Si-asa-n eternitate cu El sa-mparatim.
Prin spatiul Sau galactic cutreierând mereu
Ilustra vesnicie! Tu esti din Dumnezeu.