Venirea Lui...

Venirea Lui...Apoc. 22:7

Venirea Lui e-aşa aproape!
O ştim...dar cum ne pregătim
Să-nvingem valurile toate
Şi pe-mpărat să-L întâlnim?

Este cuvântul din Scriptură
E DA şi AMIN, spune clar
Despre a Cerului măsură,
Despre al Tatălui orar...

Şi vine ziua când din slavă
Se va desprinde-al jertfei Fiu
Să vină iar spre lumi de pleavă,
Spre-un mediu rece şi pustiu.

Va fi o zi cum n-a fost alta
Chiar traficul va fi stopat
Căci Ceru-şi va deschide poarta
S-apară Cel crucificat.

Va fi o zi de exaltare,
De bucurii de nedescris
Pentru acei ce-n ascultare
Aşteaptă veşti din Paradis.

Dar consternarea va cuprinde
Pe-acei ce n-au crezut în Miel
Venirea Lui îi va surprinde
Şi nu vor merge în Betel.

Se va vedea un plâns amarnic
Când multi vor fi lăsaţi în lut
Căci au sfidat pe Cel ce-i darnic,
Stăpânul veşnic, absolut.

Va fi uimită-ntreaga Terră
De chipul Lui cu străluciri
Şi va începe-o altă eră
De remuşcări şi fericiri...

Unii lăsaţi vor fi în vale
Încorsetaţi în nepăsări
Alţii aduce-or osanale
Şi-avea-vor binecuvântări.

Un pas mai este; poate doi
Şi e la usă; cum trăim?
Urmează viaţa de apoi
Să fim alerţi! Să nu dormim!

Poate mai e vreo supărare
Ce-ntunecă seninul trai
Poate, restanţi la vreo iertare
Ne frământăm în drum spre Rai...

Încă e loc de pocăinţă,
Încă e loc de rugi şi cânt
Sau poate vreo nebiruinţă
Ne fură dor şi vis şi-avânt.

Făclii aprinse; steag ‘nălţat
Este cerinţa Carţii Sfinte
Şi-n veacu-acesta degradat
Să dăm o dragoste fierbinte...

Să fim o vie mărturie,
Să ascultăm de Duhul Sfânt
E-a noastră sacră datorie
C-aşa păstrăm un Legământ,

Şi-aşa-L vom aştepta pe Mire
Cu zâmbete şi cu parfum
Ştiind că Sus în Nemurire
Nu va mai fi alean, nici scrum.

Venirea Lui e iminentă
O ştim...dar cum ne pregătim
Să-nvingem starea somnolentă
Şi pe-mpărat să-L întâlnim?

George Cornici/23 August, 2008