Vegheatorul

Ştim căci El e Vegheatorul
Care zilnic se-ngrijeşte,
Care poartă mii de taine
Fiindcă așa mult ne iubeşte!

"Eu veghez" zicea Isaia
Dar mai mult decât e scris,
Creatorul are cheia
De-acolo, din Paradis.

Câte îngrijiri din milă
Are Domnul pentru noi
Printe tot ce e sub soare
Să ne scoată din nevoi.

Fructele, legumele, pomii,
Grâul ce creşte în spic,
Ne sunt daruri pentru oameni
Ce ni se dau pic cu pic.

Uită-te şi mulţumeşte-I
Celui ce atât veghează...
Că în orice trebuinţă,
Doar puterea Lui contează.

Multe au atâtea taine
Ce-n ştiinţă-s căutate;
Cel de sus toate le ţine,
Nu-s de mână fabricate!

Şi dacă aşa veghează
Pentru omul muritor,
Le-a făcut căci El trasează
Veşnicia, tuturor.

Cine vrea ca să priceapă
Harul ce e acordat?
Ochiul Lui şi azi veghează
Dar tu oare, ai vegheat?

Poţi lăsa ca mulţumirea
Să inunde fiinţa ta;
El veghează să ai pâine
Şi apă în casa ta.

Chiar de via nu rodeşte
Chiar în ceasul cel mai greu,
Ştiu că Domnul meu veghează,
Mă ajută când e greu.

Mulţumim de mii de daruri
Ce le dai azi tuturor,
Mulţumim de zi cu soare,
Mulţumim de zi cu nor,

"Vino slugă credincioasă!"
Va striga El la sfârşit;
La a Domnului mireasă,
Ce-n veghere a trăit.

Asta-i cea mai mare-avere
Ce ne e dată sub soare:
S-avem parte de răpire,
Când Isus, pe nori apare.
Amin