Urmare

Urmare

Am fost pierdut în marea de păcat
Călătorind mereu către pierzare
N-aveam un scop și nici nu mi-a păsat
Că am un suflet ce dorea salvare.
Voiam de toți să fiu apreciat
Să am o faimă și să am un nume
De șoapta celui rău am ascultat
Și am ajuns tot mai robit în lume.
N-am înțeles că tot ce am iubit
Mă conducea în orice zi spre moarte
Am vrut să fiu în viață fericit
Dar amăgit de chinuri aveam parte.
Așa am fost până am auzit
Un Glas ce mă-ndemna spre ascultare
Spunându-mi că mă face fericit
Că-mi dă viață, pace și iertare.
Am ascultat Glasul venit de sus
Și-am înțeles cu-adâncă pocăință
Căci Glasul sfânt era al lui Isus
Ce m-a chemat pe drumul de credință.
Pe drumu-acesta care duce sus
Pornit-am cu deplină-ncredințare
Prea bucuros la pieptul lui Isus
Ce m-a salvat cu-a Sa iubire mare.
Vreau să-l urmez acum și-n orice zi
Din câte voi avea în astă lume
Ca să mă bucur și în veșnicii
Că sunt al Lui și că mi-a dat un nume.
Pe urma Lui voi fi preafericit
La brațul Lui voi fi în siguranță
Cu El voi fi, cu Cel ce m-a iubit
Doar lângă El pe drum merg cu speranță.