Unde-i vremea dinainte

Unde-i vremea dinainte,
Vremea cea de la-nceput,
Când veneai în adunare,
Coborând în cercetare,
Să dai grai și celui mut.

Unde-i Doamne vindecarea,
Ce pe loc toți o vedeau,
Unde-i focul rugăciunii,
Ce-l doresc astazi doar unii,
Dar sunt slabi... putere n-au.

Unde-s azi mijlocitorii,
Căci misionari toți sunt,
Unde este și cântarea,
Ce aduc-eliberarea,
Căci pe note-i azi un cânt.

Nu mai e vestit cuvântul,
Cu puterea cea de sus,
Nu mai stai Tu azi în frunte,
Doar învățături sunt multe,
Adevărul e ascuns.

Unde este prigonirea,
Căci creștinii nu mai plâng,
Ia cuprins pe mulți iuțimea,
Supărarea și cruzimea,
Bogății doar adunând.

Unde-s fețele senine,
Astăzi încruntate sunt,
Unde este unitatea,
Unde e frățietatea,
Dar iubirea pe pământ?

Unde este-ajutorarea,
Celui care e lipsit,
Unii stau în îmbuibare,
Bunătăți au în hambare,
Dar săracu-i ocolit.

O mandrie stă în frunte,
Unde-i locul doar al Tău,
S-a uitat de jertfa sfântă,
Către lume mulți se-avântă,
Spre-a plăceror trofeu.

Lasă vremi de cercetare,
Ca să fii doar Tu văzut,
Să dispară amăgirea,
Să se vadă doar iubirea,
Vie ca la început.

Tu să faci și-o curățire,
Să se vadă slava Ta,
Să se vadă cine este,
Cel nascut ce-a fost în iesle,
Să se vadă Tu ce-ai vrea.
Amin